Creșterea accelerată a prețurilor metalelor prețioase pe plan internațional începe să se resimtă puternic și în România. Aurul și argintul au atins niveluri record, iar comercianții de bijuterii sunt nevoiți să ajusteze prețurile, să regândească designul produselor și să facă față unei scăderi a vânzărilor.
Potrivit lui Mihai Trif, președintele Colegiul Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, evoluția din ultimele luni este direct legată de explozia cotațiilor metalelor prețioase pe bursele internaționale.
Creșteri spectaculoase ale metalelor prețioase
Doar în luna ianuarie 2026, aurul s-a scumpit cu peste 17%, după ce în 2025 înregistrase deja o creștere spectaculoasă de aproximativ 64%. Argintul a avut o evoluție și mai dramatică, cu un avans de aproape 148% într-un singur an.
În aceste condiții, producătorii și comercianții de bijuterii au fost obligați să adapteze prețurile, deoarece materia primă este tranzacționată la bursă și influențează direct costul final al produselor.
Totuși, nu toate majorările au fost transferate integral către clienți. În multe cazuri, magazinele au redus din marjele de profit pentru a menține produsele cât mai accesibile.
De ce unele bijuterii se scumpesc mai rapid
Impactul creșterii prețului metalelor diferă în funcție de tipul produsului. La bijuteriile unde cantitatea de metal este dominantă – cum sunt verighetele sau lanțurile masive – materia primă reprezintă peste 80% din valoarea finală. În aceste cazuri, scumpirile se reflectă aproape imediat în prețul de la raft.
În schimb, la piesele cu design complex sau gramaj redus, unde manopera și tehnologia de producție au o pondere mare, efectul creșterii aurului este mai moderat.
Piața se adaptează: bijuterii mai ușoare și aliaje noi
Pe fondul acestor scumpiri, industria încearcă să se adapteze. Producătorii dezvoltă bijuterii cu gramaj mai mic, dar cu același impact vizual, folosind tehnologii moderne de fabricație.
În paralel, crește interesul pentru aliaje mai accesibile, precum aurul de 9K sau 14K, în locul celui de 18K, ceea ce permite menținerea unor prețuri mai prietenoase pentru clienți.
Bijuteria nu este neapărat o investiție
Deși interesul pentru aur a crescut în perioadele de incertitudine economică, specialiștii din industrie subliniază că bijuteriile nu sunt, în mod ideal, un instrument financiar.
Prețul unei bijuterii include numeroase costuri suplimentare: design, manoperă, taxe de laborator, TVA și adaos comercial. La revânzare, cumpărătorii primesc de obicei doar valoarea metalului, calculată în funcție de gramaj și puritate.
Din acest motiv, pentru investiții propriu-zise sunt recomandate produse precum lingourile sau monedele din aur.
Fenomenul „aurului vechi” și problemele legislative
O sursă importantă de materie primă pentru producători este achiziția de bijuterii vechi de la populație, care sunt topite și refolosite.
Totuși, reprezentanții industriei avertizează că acest sistem poate fi exploatat din cauza unor lacune legislative. În anumite situații, tranzacțiile declarate drept achiziții de la persoane fizice pot ascunde produse provenite din comerț ilegal.
De asemenea, regimul fiscal diferit aplicat produselor second-hand poate crea un avantaj competitiv incorect față de producătorii care plătesc TVA la întreaga valoare a produsului.
Perspective incerte pentru 2026
Viitorul pieței bijuteriilor din România depinde în mare măsură de evoluția cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase. Dacă prețurile vor continua să crească rapid, industria ar putea traversa o perioadă dificilă, marcată de scăderea vânzărilor și presiuni financiare asupra operatorilor.
În schimb, o eventuală stabilizare a piețelor ar putea permite sectorului să se adapteze la noile niveluri de cost și să își recapete echilibrul.
0 Comentarii