Web Analytics
scris miercuri, 11.03.2026

Moment istoric la Rucăr! Pe Muntele Căpitanu au revenit vulturii

S-a strâns lume ca la urs, în apropierea amiezii, la Rucăr! Dar motivul a fost altul, un eveniment pe care nu puțini l-au anunțat ca fiind istoric. A fost reînceputul zborului vulturilor în România! De fapt, deocamdată a fost vorba doar de revenirea păsărilor în Carpați, pe bazele unui proiect derulat de Fundația ”Conservation Carpathia” împreună cu mai mulți parteneri.

Am precizat care a fost momentul, locul este Muntele Căpitanu. Acolo, la circa 1.200 de metri altitudine, a fost realizată o volieră imensă cu o suprafață de 160 metri pătrați și o înălțime de 6 metri. Doar că să ajungi la aceasta este o adevărată aventură de început de primăvară. Drumul forestier este aproape impracticabil, deși s-au făcut amenajări care să permită accesul cu 4X4. Se circulă ca la autocros, cu noroi, apă, gheață și zăpadă creând adevărate trasee de probe speciale. Dar și când ajungi sus, totul îți captează atenția, nu doar voliera. De jur împrejur se văd Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi, Leaota și Vârful Măgurii, unele cu căciuli groase de zăpadă, altele dezgolite. Cam toată panorama este oferită și vulturilor ce au fost aduși în volieră, scopul fiind ca în câteva luni aceștia să se familiarizeze cu locurile în care vor cuibării după eliberarea în sălbăticie.

Intermezzo despre oameni

Evenimentul s-a produs în prezența partenerilor și colaboratorilor Fundației ”Conservation Carpathia”. Cei de la ING Bank, prin Cătălina Radu, manager de sustenabilitate, care a sprijinit și sprijină din 2021 Fundația în derularea unor proiecte de biodiversitate și protejarea naturii. Cei de la Vulture Conservation Foundation, prin directorul de conservare Jovan Andevski, organism care coordonează toate proiectele de reintroducere a vulturilor în țările europene. Cei de la Grupul Milvus, prin directorul executiv Tamas Papp, specialiști în păsări răpitoare.
Nu au lipsit nici autoritățile publice. Cele centrale au fost reprezentate de Mihai Drăgan, director de comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și de directorul executiv al DSVSA Argeș, Dumitru Sorin Sorescu. Din zonă nu puteau lipsi primari și viceprimari de la Rucăr, Dragoslavele, Lerești și Valea Mare-Pravăț. Toți au primit aprecierile și mulțumirile directorilor executivi ai Fundației ”Conservation Carpathia”, Barbara și Christoph Promberger.

Vulturii spanioli ce vor avea pui români

Vulturii au fost aduși din Extramadura, din Parcul Național Monfrague situat în vestul Spaniei. Și, după cum spunea Robert Zeitz, ornitolog al Fundației, păsările sunt proprietatea statului spaniol, fiindcă vulturii nu se vând niciodată, dar se speră ca în curând să cuibărească în Carpați, astfel că puii lor vor deveni vulturi cu cetățenie română.
Specia revenită în România este vulturul sur, ce poate ajunge la 11 kg și o anvergură a aripilor de aproape 3 metri. Se deschide astfel calea reintroducerii în munții noștri și a vulturului negru și a zăganului. Totul va depinde de modul cum se vor descurca primii veniți care vor sta câteva luni în voliera de aclimatizare, după care vor fi eliberați în sălbăticie. A subliniat acest lucru și Jovan Andevski care a reafirmat importanța momentului istoric, dar a subliniat și nevoia de asumare a responsabilității pentru a se asigura succesul proiectului. Și știe cum merg lucrurile în domeniu, Vulture Conservation Foundation ocupându-se recent de reintroducerea vulturilor în Bulgaria și Cipru, după ce în urmă cu decenii au readus păsările și în Franța. Și apropo, la bulgari vulturii s-au acomodat fără probleme, s-ar putea ca în curând să treacă Dunărea spre munții din România.

Luni de aclimatizare, ani de zbor în libertate

Șeful în proiect e Adrian Aldea, specialistul care s-a ocupat și de reintroducerea zimbrilor și a castorilor. El a menționat eforturile făcute în acest nou proiect, exemplificate nu doar prin dificultatea urcării muntelui. Apropo de drumul rău, poate e mai bine așa! Asta fiindcă este de preferat ca vulturii să nu vadă chip de om până nu vor fi liberi. Iar dacă cineva se va încumeta să ajungă la volieră, camerele de supraveghere nu îl va rata. Poate nici ursul…
Cei 25 de vulturi sunt pui de un an și doi ani, femele și masculi. Ajung la maturitate sexuală pe la 3-4 ani, deci puii ar putea apărea cel mai devreme în 2028. Până atunci, însă, alte păsări vor fi aduse pe Muntele Căpitanu. Este clar că nu toate vor supraviețui, dar expertiza asumată de la parteneri ajută Fundația ”Conservation Carpathia” să gestioneze cu succes reintroducerea vulturilor în România. Apoi, după suri, vor veni cei negri și cei bărboși, adică vulturul negru și zăganul.

Beneficii pentru ecosistem și comunități

Primarul de la Rucăr, Ion Pîrnuță (foto), spunea că în opt luni din an Casa Castorului din comună a avut 4.000 de vizitatori. Speră ca vulturii să constituie o atracție care să aducă beneficii localității și comunității. Și asta în plus, pentru că, citându-l tot pe Jovan de la Vulture Conservation, vulturii nu sunt doar sanitarii naturii, ci ajută și la sănătatea oamenilor. E simplu de explicat, în condițiile în care vulturul sur e necrofag, adică se hrănește doar cu stârvuri, curățând locurile de animalele moarte. Animale moarte care, lăsate să puterezească, pot constitui pericol nu doar pentru sănătatea celorlalte viețuitoare din pădure, ci și pentru cea umană.
Pîrnuță a subliniat ceva legat de atenția acordată drepturilor unor animale și păsări în detrimentul comunităților. Exemplu e dat de piedicile puse autorităților locale în problema înmulțirii excesive a urșilor care dau năvală în gospodării. Dar nu se va ajunge vreodată ca vulturii să fie mai importanți decât oamenii. Au rolul lor dincolo de prejudecăți, interese și zvonuri. Spunea primarul de la Rucăr că în timp vor ajunge și cei care nu sunt de acord cu revenirea vulturilor la înțelegerea momentului istoric ce s-a consumat luni, 9 martie 2026, pe culmea Căpitanului.
Cătălin Ion Butoiu

Citește și Alţi trei zimbri au fost aduşi la Lereşti

Citește și Pentru natură şi pentru oameni, un Puls de Făgăraş. Fundaţia „Conservation Carpathia” a parcurs un drum, dar se deschid altele

Citește și Pe urmele unui „balaur” sau cum am dat cu cosorul în troscotul japonez! O acţiune iniţiată de Fundaţia „Conservation Carpathia”

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită