Referindu-mă la Fructele și Legumele de pe meleagurile noastre, mă gândesc la clamata noțiune de „studiu” și de „impactul” acestora, folosită ca argument în ultima perioadă de ministrul Agriculturii în lupta cu acordurile și mai ales cu dezacordurile, trebuie să constat marele „impact” prezentat lumii întregi recent, la Berlin, unde 90 de țări de pe tot mapamondul și-au prezentat minunățiile rodului pământului, „stoarse” cu adevărat pe bază de studii, de gândire! Noi, la hotărârea d-lui ministru, ne-am remarcat prin a fi absenți!
Probabil, în refacere după urletele de la Strasbourg! Și-au etalat roadele, de către chiar miniștrii Agriculturii, țări în plin război și chiar frații noștri mai mici, moldovenii. Grădinile României nu au fost în stare. Dezamăgirea mea fără margini este că am condus oastea care a sădit zeci de mii de hectare de pomi!
De ce am ajuns aici? Printre altele, îndrumarea, sau mai bine zis lipsa de administrare coerentă, rațională, a tuturor aspectelor care privesc agricultura. Au existat unele inițiative privind organizațiile profesionale și interprofesionale pentru produsele agroalimentare, începând cu Ordonanța Guvernului 55/2000. Au urmat, înainte de aderarea la U.E. și după numeroase alte Ordonanțe, Legi, Hotărâri, Ordine, în domeniu, fiecare după priceperea unor funcționari, birocrația îngropând total esența acestor organizații, respectiv rolul de a armoniza interesele comune ale tuturor profesiilor care desfășoară activități, începând, în cazul produsului Fructe, cu pepiniera, livada, depozitare, procesare, transport, comercializare, raft.
Au fost definite printr-o Ordonanță 45/2005 următoarele produse agroalimentare care trebuiau să își constituie Consilii diriguitoare: 1. Cereale și produse procesate; 2. Oleaginoase și produse procesate; 3. Cartofi și procesate; 4. Fructe-Legume; 5. Struguri-vin; 6. Cereale, hamei, bere; 7. Carne porc; 8. Carne pasăre, ouă; 9. Carne bovine; 10. Carne, lapte, lână ovine, caprine; 11. Lapte, produse lactate; 12. Plante textile, procesate; 13. Plante medicinale, aromatice; 14. Tutun; 15. Flori, plante ornamentale; 16. Sfeclă de zahăr; 17. Alte produse agroalimentare. Ce s-a ales din toată această organizare care urma să se înfiripeze pentru o rațională diriguire a agriculturii noastre cuprinsă în cele 17 filiere, nu știu. Ceea ce cunosc este că reglementările ulterioare au denaturat total esența Consiliilor pe Produs. A apărut structura de OIPA, Organizații Interprofesionale Agricole. Acestea sunt de fapt entități economice între minim trei profesii pe filieră și urmăresc a fi „recunoscute” de M.A. pentru eventuale bonificații, fără nicio legătură cu coordonarea întregii filiere.
Caricatura despre care aminteam în edițiile anterioare, în cazul filierei Fructe-Legume, a fost creată prin Ordonanța 269/2011 a MADR, prin „recunoașterea” artificială a unei OIPA formată numai din procesatorii de conserve din legume-fructe și conserve mixte Romconserv, drept Organizație Interprofesională a întregii filiere, fără reprezentanți ai filierei de pepinieră, ai fermierilor proprietari de livezi, fără motorul dezvoltării și inovării – cercetare și învățământ, fără Comisar guvernamental și Controlor de stat. Un organism de ședință al M.A., pentru conformarea participării la luarea deciziilor, al „mediului asociativ”. Fără nicio strategie pe filieră: livezi îmbătrânite, ritm de noi plantări redus, import de material săditor, de fructe. Nu este vina numai a actualului ministru al Agriculturii, este o situație moștenită, motiv pentru care voi propune o soluție bazată pe propria experiență, prin alăturarea științei.
Dr. ing.Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Oaste de profesionişti pentru o agricultură eficientă
Citește și Pastila de frumos. De la trecutele moşii, la cele din zilele noastre
0 Comentarii