Majoritatea românilor sunt convinși că statul le percepe impozite pe proprietate mai mari decât în restul Uniunii Europene, arată un sondaj recent realizat de INSCOP Research. Datele scot însă la iveală un contrast puternic între percepția publică și situația fiscală reală a României în raport cu celelalte state membre.
Cercetarea indică faptul că aproape două treimi dintre respondenți cred că taxele pe proprietate din România depășesc nivelul celor practicate în alte țări din UE. Mai exact, 62,4% dintre participanți sunt de această părere.
La polul opus, 14,5% consideră că impozitele locale sunt mai mici decât media europeană, în timp ce 10,8% spun că acestea sunt aproximativ similare cu cele din alte state membre. Restul respondenților nu au avut o opinie clară.
Sondajul a testat și încrederea românilor în eficiența acestor taxe. Întrebați dacă majorarea impozitelor pe proprietate ar putea duce la servicii publice mai bune în localitatea în care trăiesc, doar un sfert dintre respondenți (24,2%) au declarat că se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă. În schimb, aproape jumătate (44,5%) spun că nu cred deloc sau cred foarte puțin că mai mulți bani încasați din impozite s-ar reflecta în servicii publice mai bune.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, atrage atenția că percepția majoritară nu este susținută de datele obiective. Potrivit acestuia, România se află constant printre statele europene cu cele mai scăzute taxe pe proprietate, însă sentimentul de „supraimpozitare” persistă.
Explicația, spune Ștefureac, ține mai puțin de nivelul real al taxelor și mai mult de contextul economic și social: venituri reduse pentru o parte semnificativă a populației, costuri de trai în creștere și o relație fragilă de încredere între cetățeni și stat. În aceste condiții, chiar și impozite relativ mici pot fi percepute ca o povară disproporționată.
Sondajul a fost realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Concluzia generală a studiului indică o ruptură clară între percepția publică și realitatea fiscală, dar și o problemă mai profundă legată de încrederea românilor în modul în care statul gestionează banii colectați din taxe.
0 Comentarii