Deși par prezente peste tot în mediul digital, firmele mici și mijlocii din România rămân departe de adevărata economie online. Un studiu recent arată că digitalizarea IMM-urilor este, în mare parte, una de suprafață: multă vizibilitate, puține rezultate comerciale și investiții minime în tehnologie și competențe. Practic, internetul este folosit mai degrabă ca vitrină decât ca motor de vânzări.
Datele indică faptul că numai aproximativ 22% dintre IMM-urile românești desfășoară efectiv activități de comerț online. În contrast, peste 60% dintre companii au propriul site, iar aproape 77% sunt active pe rețelele sociale. Pentru cele mai multe dintre ele, digitalizarea se oprește la pagini de Facebook, postări promoționale și site-uri simple, fără funcționalități care să susțină vânzări sau relații comerciale complexe.
Reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția că România dispune de infrastructură digitală și de un sector IT competitiv, însă IMM-urile întâmpină dificultăți reale în a integra tehnologia în modele de business profitabile. Lipsa unei strategii clare și a investițiilor consistente face ca transformarea digitală să rămână fragmentată și inegală, fără impact major asupra competitivității economice.
Diferența dintre prezență și performanță este vizibilă și în modul în care firmele folosesc social media. Majoritatea sunt active pe Facebook, urmat de Instagram și WhatsApp, în timp ce platforme precum LinkedIn sau TikTok au o adopție mult mai redusă. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre companii reușesc să transforme această expunere în vânzări concrete, semn că activitatea online nu este corelată cu obiective comerciale clare.
Adoptarea tehnologiei are loc, în principal, acolo unde este impusă de lege sau unde beneficiile sunt imediate. Facturarea electronică și contabilitatea digitală sunt aproape generalizate, la fel și utilizarea instrumentelor de marketing online. În schimb, soluțiile care ar putea aduce un salt real de productivitate, precum sistemele CRM, ERP, automatizarea proceselor sau migrarea completă în cloud, sunt utilizate doar de aproximativ două treimi dintre firme, fără a fi integrate coerent într-o strategie pe termen lung.
Un alt punct vulnerabil îl reprezintă investițiile în oameni. IMM-urile alocă, în medie, doar câteva procente din cifra de afaceri pentru formarea competențelor digitale ale angajaților și pentru cercetare-dezvoltare. Majoritatea salariaților au un nivel mediu de competențe digitale, iar specialiștii avansați sunt rari. Doar un număr redus de firme investește serios în dezvoltarea resurselor umane, ceea ce limitează capacitatea de inovare.
Relația digitală cu statul este, la rândul ei, percepută ca o obligație mai degrabă decât ca un avantaj. Antreprenorii reclamă platforme greoaie, erori frecvente și lipsa de interoperabilitate între instituții, fiind nevoiți să introducă aceleași date de mai multe ori în sisteme diferite.
Cu toate acestea, perspectivele nu sunt complet pesimiste. Specialiștii estimează că, în următorii ani, firmele românești vor fi forțate de piață și de concurență să facă pasul către digitalizare reală: site-uri inteligente, soluții bazate pe inteligență artificială, vânzări online personalizate și o migrare accelerată către servicii cloud.
0 Comentarii