Un segment esențial al infrastructurii de transport din România, calea ferată București–Brașov, a intrat în atenția autorităților după ce lucrările la Autostrada Transilvaniei au ridicat semne serioase de întrebare privind stabilitatea terenului din zonă. Îngrijorările au apărut în urma defrișărilor recente, care au scos la iveală structuri feroviare amplasate pe un versant considerat sensibil.

După îndepărtarea vegetației dense, muncitorii au observat elemente ale infrastructurii feroviare care până acum nu puteau fi evaluate corect. Vizibilitatea crescută a relevat faptul că linia de tren se sprijină pe ziduri de susținere amplasate exact în zona unde se construiește un viaduct al viitoarei centuri ocolitoare, parte a autostrăzii A3.
Pentru a evalua riscurile, Consiliul Județean Prahova a convocat o verificare la fața locului, la care au participat experți tehnici și reprezentanți ai instituțiilor implicate în proiect.
Concluziile preliminare indică faptul că amplasarea actuală a construcției ar putea exercita o presiune suplimentară asupra zidurilor de sprijin ale căii ferate – un scenariu care nu a fost prevăzut în etapa inițială de proiectare. Din acest motiv, autoritățile au decis să solicite o expertiză tehnică independentă, menită să stabilească dacă există un pericol real de alunecare sau surpare.
În funcție de rezultatele analizei, lucrările ar putea continua doar cu măsuri suplimentare de consolidare sau, în cel mai grav caz, cu ajustarea traseului viitorului drum, pentru a elimina orice risc atât pentru circulația rutieră, cât și pentru cea feroviară.
Autostrada A3, un proiect de importanță strategică, ar urma să lege Capitala de vestul țării și de frontiera cu Ungaria, la Borș II. Traseul său traversează zone-cheie ale României, inclusiv Valea Prahovei și Podișul Transilvaniei, fiind văzut de autorități drept un motor pentru dezvoltarea economică și turistică.
Cu toate acestea, pentru mulți șoferi, Autostrada Transilvaniei rămâne simbolul unui proiect întârziat, cu rezultate sub așteptări. În ciuda frustrărilor, speranța este ca problemele tehnice să fie rezolvate rapid, iar lucrările să avanseze într-un ritm care să transforme promisiunile în realitate.




0 Comentarii