Ministerul Sănătății strânge șurubul la concediile medicale. Rogobete: Pierderi de peste un miliard de lei din fraude

Autoritățile din Sănătate anunță măsuri mai dure împotriva abuzurilor legate de concediile medicale. Ministrul Alexandru Rogobete a declarat marți că verificările intensificate din ultimele luni au scos la iveală un volum semnificativ de concedii acordate nejustificat, cu un impact major asupra bugetului public.

Potrivit ministrului, controalele demarate la începutul mandatului său au dus la recuperarea unor sume considerabile, estimate la aproximativ 120 de milioane de lei lunar, bani proveniți din concedii medicale fictive. Cumulat, efectul financiar depășește pragul de un miliard de lei.

Rogobete a precizat că acțiunile de control nu doar că vor continua, ci vor deveni mai stricte. Angajatorii sunt încurajați să sesizeze autoritățile atunci când suspectează utilizarea abuzivă a concediilor medicale de către salariați. Ministrul a admis că astfel de situații au fost identificate inclusiv în cadrul instituțiilor din sistemul sanitar.

„1 miliard de lei aruncați pe concedii fictive. Am făcut ordine în acest segment. Sunt cu farul pe acest fenomen. Putem reduce și mai tare acest fenomen. Simțim nevoia ca de săptămâna viitoare să punem noi măsuri care să descurajeze acest fenomen. Să descurajeze medicul, dar și pacientul. E primul an când în august nu avem punte de prelungire a vacanței”, a transmis Rogobete.

Ministrul a revenit și asupra unor declarații anterioare legate de verificările în domeniul certificatelor de handicap, pentru care și-a cerut scuze. El a subliniat că nu a pus sub semnul întrebării situațiile de handicap ireversibil, ci doar cazurile în care documentele au fost eliberate pentru afecțiuni temporare sau inexistente.

„În România există persoane cu grad de handicap care nu beneficiază de însoțitor, pentru că nu știu să ceară, pentru că acele comisii nu își fac treaba. Dar e și un număr mare care fraudează aceste lucruri”, a explicat ministrul.

În final, Alexandru Rogobete a arătat că responsabilitatea pentru eliberarea ilegală a documentelor revine atât beneficiarilor de rea-credință, cât și medicilor sau comisiilor implicate, aspecte care țin de competența organelor judiciare.