Infrastructura portuară a României se extinde printr-o investiție majoră realizată pe canalul Dunăre–Marea Neagră. La Ovidiu, autoritățile au finalizat un nou port fluvial, proiectat să preia volume importante de marfă și să reducă presiunea asupra Portului Constanța. Potrivit estimărilor, capacitatea de tranzit va crește cu aproximativ 200.000 de tone anual.
Noul obiectiv, amplasat pe malul stâng al canalului, este parte a unui proiect amplu de modernizare care vizează eficientizarea transportului naval de mărfuri și integrarea mai bună a rutelor fluviale cu infrastructura feroviară și portuară din zona Constanței. Canalul Dunăre–Marea Neagră asigură în prezent aproape o treime din volumul total de marfă operat în Portul Constanța, un rol considerat esențial pentru logistica regională.
Platforma portuară de la Ovidiu se întinde pe o suprafață de aproximativ 21.000 de metri pătrați și este dotată cu infrastructura necesară pentru operarea în condiții de siguranță: cheuri moderne, facilități de acostare, utilități și spații logistice. Autoritățile urmează să scoată la licitație operarea portului, astfel încât companiile interesate să poată transporta mărfuri, inclusiv cereale, cu barje către Portul Constanța.
Conform conducerii Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile (CNACN), portul a fost gândit ca un punct de transfer care să preia o parte din traficul rutier. Camioanele vor putea descărca marfa la Ovidiu, aceasta urmând să fie transportată pe apă, ceea ce ar putea reduce aglomerația din jurul Constanței.
Valoarea totală a proiectului depășește 17 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020. Beneficiarul investiției este CNACN, iar Autoritatea de Management este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Lucrările au inclus atât construirea unui port complet nou pe malul stâng al canalului, cât și reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente pe malul drept al Canalului Poarta Albă–Midia–Năvodari.
Deși noul port vine într-un moment în care traficul total de mărfuri pe canalele navigabile este în scădere cu aproximativ 20% față de anul trecut, autoritățile mizează pe redresare pe termen mediu. Volumul mărfurilor provenite din Ucraina a scăzut cu peste 23%, însă România și Serbia rămân principalele destinații pentru transportul fluvial, cu ponderi de 38%, respectiv 34%.
Prin dezvoltarea infrastructurii portuare și modernizarea rutelor de transport, România își consolidează poziția de hub logistic în sud-estul Europei, cu potențial de a deveni un nod esențial pentru comerțul regional și internațional.
0 Comentarii