Ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox românesc, fiind considerat Ocrotitorul României și primul propovăduitor al Evangheliei pe teritoriul geto-dacilor.
Noaptea de dinaintea sărbătorii (29 spre 30 noiembrie) este însă cea care concentrează o serie complexă de tradiții și superstiții populare, adesea cu rădăcini precreștine, asociată cu magia, ghicitul și protecția împotriva spiritelor malefice.
Citește și: Peste un milion de români își serbează onomastica de Sfântul Andrei
În folclorul românesc, noaptea de Sfântul Andrei este percepută ca fiind echivalentul local al Halloween-ului, marcând o perioadă în care hotarul dintre lumea materială și cea a spiritelor se subțiază. Este considerată o noapte propice pentru farmece, ghicit și, mai ales, pentru acțiunea malefică a strigoilor (spirite rele).
Tradiția cea mai cunoscută este legată de protejarea casei și a membrilor familiei de forțele malefice.
Usturoiul apotropaic: Usturoiul este principalul element de apărare. Gospodinele ung cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor (și uneori chiar porțile) pentru a împiedica intrarea strigoilor.
Așezarea la icoane: Usturoiul utilizat în ritualuri este adesea împărțit între fete, sfințit la biserică și apoi păstrat lângă icoana Sfântului Andrei. Se crede că acest usturoi sfințit poate fi folosit ca leac împotriva bolilor pe parcursul întregului an.
Vasele întoarse: O superstiție răspândită cere ca toate vasele, cănile și oalele din casă să fie întoarse cu gura în jos. Se crede că acest gest le împiedică pe spiritele rele să se ascundă în ele sau să le folosească.
Interdicția muncii: În ziua de Sfântul Andrei nu se face niciun fel de treabă în gospodărie (tors, cusut, țesut), pentru a nu supăra spiritele și pentru a proteja casa și recoltele.
Sărbătoarea nu vizează doar viața personală, ci și prosperitatea gospodăriei: Grâul la încolțit: Acesta este cel mai popular obicei care prevestește norocul și prosperitatea. Grâul se pune la încolțit în ghivece sau vase (de obicei în seara de 29 noiembrie sau pe 30 noiembrie). Până la Anul Nou (sau Sfântul Vasile), membrii familiei urmăresc creșterea lui. Se crede că: Cu cât grâul crește mai frumos, mai des și mai viguros, cu atât mai prosper și mai norocos va fi anul care vine pentru acea persoană sau familie. Ritualul este văzut ca o modalitate de a prezice recolta și belșugul.
Prezicerea Vremii: Noaptea de Sfântul Andrei este folosită și pentru a prezice asprimea iernii: Dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, iarna va fi una blândă. Dacă cerul este înnorat, ninge sau plouă, se așteaptă o iarnă grea, cu multă zăpadă.
În tradiția populară, Sfântul Andrei este puternic asociat cu lupul (fiind numit uneori „Apostolul Lupilor” sau Sântandrei – cap de iarnă): Se crede că în această noapte, lupii își schimbă comportamentul și devin mai periculoși, sau, în unele credințe, pot chiar vorbi cu grai omenesc. Tradiția populară deținea rituri menite să protejeze turmele de oi de atacul lupilor, cerând protecția sfântului.
Citește și: Șezătoare populară în Argeș, la Hârsești. Povești despre strigoi, moroi, usturoi
0 Comentarii