Fundația Culturală Ilfoveanu & Badea deschide o nouă expoziție de pictură realizată de maestrul Ștefan Pelmuș, în perioada 22 octombrie – 20 decembrie 2025.
Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 22 octombrie, începând cu ora 18:00, în prezenta Maestrului Ștefan Pelmuș și a curatorului Cătălin Davidescu, istoric și critic de artă, expert în arta modernă și contemporană.
Născut la 19 august 1949, la Valea Calugarească, pictorul Ștefan Pelmuș a studiat cu Ilie Pavel și Ion Sălișteanu. În 1972 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, iar în 1980 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Lucrările sale au fost expuse în muzee din: România, Franța, Germania, Israel, Canada, Austria, Chile și Brazilia. În 1994 a câștigat Premiul „Gheorghe Petrașcu”, iar în 1995, Uniunea Artiștilor Plastici din România i-a acordat premiul pentru pictură. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți artiști contemporani ai României.
„Arta lui Ștefan Pelmuș prezintă o alta ambiguitate surprinzătoare: fiecare pânză pare că tinde spre o semnificație ascunsă și profundă care încă rămâne obscură, lăsându-ne ca recompensă a asediului sau «jocul» seducător al decorației. Este o artă stranie, unică, înduioșătoare care amestecă valorile expresiei cu cele ale euritmiei ornamentale.
Operele lui Pelmuș sunt profund ancorate în folclorul românesc, dar încorporează și multe elemente ancestrale păgâne, datând încă din credințele precreștine. Compoziția, iconografia și metodele sunt adesea înrădăcinate în credința creștină ortodoxă, o convingere personală la care Pelmuș aderă. Elemente ale legendei arturiene sunt prezente pe scară largă, iar picturile sale prezintă un aspect șamanic care își propune să transcendă credințele preexistente, modelând o lume spirituală foarte personală. Lucrările trebuie interpretate ca niște aluzii, prin care pictorul își propune să-și învingă frica de moarte.
Pelmuș lucrează în principal în ulei și preferă pânza și cartonul ca mediu. Se remarcă o influență ortodoxă, în special în rigiditatea compoziției, intensitatea ridicată a culorilor adesea primare și fundalurile în folie de argint sau auriu. Tehnica sa este tradițională pentru pictura icoanelor, începând cu folie lipită pe pânză și excesul îndepărtat. Apoi se adaugă un fundal de culoare solidă, după care Pelmuș adaugă straturi de elemente din ce în ce mai detaliate. Multe lucrări prezintă și semne chirilice. În acest sens, picturile sale seamănă foarte mult cu un iconostas, cu o atenție similară la amplasare și ierarhie. Acesta își propune să creeze o metaforă a lumii, care să cuprindă, prin simboluri, întreaga sa istorie spirituală. Simbolurile ar trebui „citite ca un manuscris vechi”. Multe dintre ele sunt antice, arhetipice și ezoterice. În primul rând sunt simbolurile creștine (cu crucea, ihtisul, fondul de aur...), dar sunt adesea prezente elemente șamanice (totemul, căutarea viziunii, ghizi spirituali...) și ezoterice dintr-o multitudine de culturi”, transmite Fundația într-un comunicat de presă.
„Meditez mult, ca oricare alt om, asupra timpului, vieţii, morţii şi mi-ar plăcea ca, prin intermediul picturii mele, să regăsesc acel mult visat echilibru interior, acea îndelung căutată împăcare de sine”, a declarat Ștefan Pelmuș.
Citește și S.O.S. / Arhiva Festivalului „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”
0 Comentarii