La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.
În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […]
Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.
În ce privește decesul funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”. Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes.
Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal. Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!
„După treizeci și ceva de ani încă nu am învățat să trăim în democrație”
Campania noastră de presă continuă cu fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Florin Tecău.
Domnule Tecău, în perioada în care îndeplineați funcția de președinte al Consiliului Județean Argeş, cum era organizată activitatea de comunicare la petițiile, la memoriile cetățenilor?
- Aveam organizat un serviciu de care era responsabilă în primul rând Direcția Juridică și secretarul general. În al doilea rând, aveam audiențe. Stăteam ore întregi acolo cu tot felul de probleme. Unele nu se puteau rezolva, altora le puteam găsi soluții, dar mi se pare, cel puțin din perspectiva mea, că este vorba de o relație de respect între Consiliul Județean și cetățeni.
Dar, în cazul în care primeați petiții care frizau penalul și nu puteau fi rezolvate la nivelul administrației județene, cum se proceda?
- Cele mai multe erau cu recunoașterea proprietăților, uneori contactam și terți care încercau să găsească soluții, avocați, dar oricum, Direcția Juridică își făcea activitatea foarte concret și erau foarte bine urmărite problemele astea, ca să putem da răspunsurile corecte și în termen.
Vă întreb acest lucru pentru că unele instituții nu răspund nici măcar la solicitările jurnaliștilor.
- Am văzut și eu problema asta și îți spun că am stat de vorbă cu niște prieteni, din primăriile de sectoare și chiar la Primăria Capitalei. Pe primul plan este să răspundă pe legea 544 în termen. Au servicii, au oameni care răspund direct. Au spus că sunt foarte multe probleme, la unele le găsesc soluții, la altele este nevoie de alte instituții, dar sunt foarte preocupați să respecte termenele. În mandatul meu îmi aduc aminte că mă sprijineam foarte mult pe presă și aveam o relație foarte deschisă față de tot felul de probleme ridicate de mass media. Nu știu, dar cred că în ultimul timp relațiile cu presa nu mai sunt chiar atât de strânse.
Să știți că și jurnaliștii au nemulțumirile lor…
- Nu, nu, din contră. Instituțiile statului nu vă mai țin aproape, nu colaborarează. Mi se pare că s-au împărțit pe grupulețe. Cu grupul ăsta țin aproape, cu ăsta nu!
De altfel, noi am pornit campania aceasta de la ceea ce i s-a întâmplat dlui Sever Pahonțu, fostul șef al Ocolului Silvic Vidraru, căruia nu i s-a răspuns memoriilor înaintate Consiliului Județean și Prefecturii Argeș, iar acolo erau acuzații foarte grave, penale. În final dl Pahonțu a murit. Dacă lucrurile nu ar fi fost ascunse atunci, poate ar fi fost altfel…
- Am citit despre caz. Foarte interesant articolul vostru, mi-a plăcut. Foarte multe elemente concrete. Eu sunt cu totul de acord cu ceea ce spuneți, pentru că presa, într-o democrație, trebuie să fie o putere. Dacă noi încercăm să băgăm sub preș anumite lucruri, asta este cu dus și întors. Pentru că în momentul în care ascunzi ceva, acel lucru tot iese la iveală, cu putere mult mai mare decât dacă ar fi fost discutat, scos în față și clarificat. Pentru că presa poate să aibă o părere, cel căruia te adresezi poate să aibă altă părere, iar cetățeanul alege între cele două păreri. Adevărul iese întotdeauna la iveală, ca untdelemnul în apă. Dar mie mi se pare că după treizeci și ceva de ani încă nu am învățat să trăim în democrație și nu respectăm toate regulile. Democrația, de fapt, nu înseamnă numai libertăți, ci înseamnă să respecți și anumite reguli.
Poate chiar involuăm din punctul ăsta de vedere…
- Și eu rămân surprins, avem tineri, avem oameni pregătiți care pot să facă multe, însă sunt ținuți pe margine, nu sunt implicați și mergem pe aceleași idei învechite. E păcat!
Mă uit și la Universitate, unde studenții, din păcate majoritatea, vin din familie cu aceleași idei pe care am vrea să le uităm, dar, din păcate, rămân în vigoare.
0 Comentarii