Web Analytics
scris vineri, 27.06.2025

Rostirea lui Calinic. „Mihai Eminescu respinge ştiinţa făcută după ureche! Onestitate eminesciană in corpore!”

Martor și narator al evenimentelor pe care le trăia, jurnalistul și omul de litere Mihai Eminescu îl impresionează din nou pe arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanul, care mărturisește: „Mă consider fericit când mă gândesc la Eminescu îndată după ce mă gândesc la Sfânta Treime și, drept vă mărturisesc, că atunci când scriu, mai ales, câte ceva despre Mihai Eminescu, îl simt în preajma mea! Doar e un sfânt!”

Rostirea lui Calinic. „Mihai Eminescu respinge ştiinţa făcută după ureche! Onestitate eminesciană in corpore!”

Să continuăm cu epitrahilul sau patrafirul, cum i se spunea la începuturi: „Consecințele unei asemeni fericite descoperiri erau natural de o mare importanță pentru istoria națională. O mănăstire în România la începutul secolului XII, iacă o probă irecuzabilă. Nu numai că românii trăiau pe atunci în aceste locuri, dar că aveau un stat organizat, cu aristocrația sa, cu biserica și instituțiile sale monacale (monahale), așa cum apare în istorie cu un veac mai în urmă.
Mistificarea merse și mai departe. Cunoscutul (lui) Rosler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țările de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stănești din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă!

Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalizarea sa, se întemeiază pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei care nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă.
D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronici contemporane, prin limba clară a inscripțiunii: 1. Că cei doi slaviști au citit rău văleatul 1114; 2. Că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general a lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescu, iar jupânița Sima, soția lui, și a conchis de aci, că Stroe Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la Mănăstirea Stănești, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 septembrie 1600 inclusiv până la 1 septembrie 1601 esclusiv, pentru că la 2 octombrie 1601, Stroe era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se ocupă monografia: „Inscripțiunea de pe patrafirul de la Stănești” de Gr. G. Tocilescu, București, 1876!”
Așa da studiu absolut după cercetări științifice! Onestitate!
Calinic Argeşeanul”

Citește și Rostirea lui Calinic. „Plesniturile de bici ale analistului ecumenic, Mihai Eminescu”

Citește și Rostirea lui Calinic. Despre întâlnirile cu Securitatea şi Dosarul de la CNSAS

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

La vânat de urs, adunaţi ca la urs

Sălbăticiunile sunt prezențe obișnuite în zona Muscel, departe fiind vremurile în care ursul de la Rucăr provoca un miting în anul 2019 sau când un...

Averi pierdute la Câmpulung

Cei din administrația câmpulungeană au anticipat decizia recentă a Curții Constituționale a României conform căreia declarațiile de avere nu trebuie...

Începe distracţia în Câmpulung

Deși nu a avut parte de manifestările încadrate în Festivalul Internațional de Folclor ”Carpați”, municipiul Câmpulung nu va fi lipsit de agitație...