Nicolae Matea, inginer, director general: „Aveam oameni care ziceau că nu se poate şi apoi veneau cu problema rezolvată”

”Oamenii DACIEI’’ – interviuri de Cristina Rousseau (9)

Cristina Rousseau: Cum s-a făcut numirea dumneavoastră în funcția de director general, domnule Matea? Vă amintiți ceva special legat de acea zi?

Nicolae Matea: Nici eu nu știu. Era o întâlnire de sfârșit de an cu șefii de secții, maiștrii, șefii de ateliere, muncitori mai răsăriți… era în 31 decembrie. Simion Săpunaru era director general al Centralei. Atunci a venit primul secretar al județului care se numea Sârbu. Avea un dinte de aur… când ți-l arăta era de rău… Mie atunci nu mi l-a arătat… dar mi l-a arătat de multe ori după aceea. El a pus pe domnul Săpunaru să citească ordinul ministrului Industriei Constructoare de Mașini, Ion Avram. După Anul Nou, când am început să iau în primire, am aflat că eu am fost locul trei pe lista de propunere către tov. Ceaușescu. Pe locul întâi era domnul Giuvelcă, dir. tehnic al Centralei Industriei Auto Pitești (CIAP), pe locul doi era Teodorescu Ștefan, director tehnic și de producție al Întreprinderii de Autoturisme Pitești. Și tov. Ceaușescu m-a preferat pe mine, deși nu aveam cei 12 ani vechime (impunere care făcea parte din condiții de participare la concurs pentru funcția de director general); eu aveam doar 10 ani vechime.

Cristina Rousseau: Aveați probleme cu furtul de piese din uzina Dacia? Cum reușeați să faceți față și să salvați producția? Se spune că se furau segmenți din uzina cu ajutorul pisicilor (spre exemplu: se puneau segmenții pe capul pisicii și era așteptată pisica dincolo de gard unde „livra’’ marfa). Era o glumă, nu?

Nicolae Matea: Dimineața la 6, la o ședință operativă fulger (ședință pe care o țineam în fiecare dimineață) am făcut o glumă proastă pe care a preluat-o și Stela Popescu la TVR. Ca să-i fac să râdă pe șefii de secții m-am luat de șeful de secție Briceag Ion, spunându-i: ,,Sună cei de la Steagul Roșu și Tractorul că nu li se livrează segmenți și segmenții din secție de la tine sunt furați cu ajutorul pisicilor; li se bagă pe cap segmenții și ele trec gardul.’’ Bineînțeles că au râs cu toții.

Cristina Rousseau: Cum îl vede cu ochii de acum, omul Nicolae Matea pe directorul Nicolae Matea de atunci?

Nicolae Matea: Mai am și câte un reproș să îmi fac, dar în general nu pot să îmi reproșez prea multe pentru că eu am lucrat foarte mult cu oamenii… Eram apropiat de ei, dar și ei de mine, când aveau nevoie, îi ascultam și-i ajutam. Îmi amintesc un episod de solidaritate: nu primisem balamale pentru ușile de la mașini; mi-am strâns oamenii de încredere, ingineri și maiștri, și i-am întrebat dacă nu le putem face prin forjare și așa au făcut… Într-o săptămână aveam balamalele și am echipat mașinile cu ele. S-a muncit mult… și cu râvnă. Aveam oameni care ziceau că nu se poate și apoi veneau cu problema rezolvată. Unul dintre ei era inginerul Petrescu Gheorghe, zis „Gică Tanchistul” - el zicea nu, dar făcea întotdeauna.

Citește și Eduard Lămbescu, inginer: „Podiumul piloţilor este încununarea muncii noastre, satisfacţia ta profesională şi personală că ai contribuit la acest rezultat”

Citește și Mihail Cojoacă, inginer, conceptor CAO, supervizor proiectare utilaje: „După plecarea specialiştilor RENAULT s-a încercat şi parţial s-a reuşit să se facă noi produse şi să se îmbunătăţească cele existente”