Web Analytics
scris miercuri, 21.05.2025

21 mai – Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și superstiții

Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena sunt două figuri fundamentale pentru creștinismul universal. Sărbătoarea este una cu profundă încărcătură religioasă și spirituală, iar tradițiile și obiceiurile legate de această zi sunt respectate de secole în multe regiuni din România.

21 mai – Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și superstiții

Potrivit Bisericii Ortodoxe, datorită împăratului Constantin, creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, iar duminica a fost stabilită zi oficială de odihnă. Mama sa, Elena, a sprijinit puternic credința creștină, fiind cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci și ctitorirea de biserici în locurile sfinte.

Citește și: Andreea Dragoman a eliminat campioana europeană en titre la CM de tenis de masă

În credința populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții:: Începerea semănatului este interzisă: țăranii cred că lucrările agricole nu aduc spor în această zi.; Păsările cerului nu se mai prind, fiind considerate sfinte în această zi.; Femeile nu torc și nu spală rufe, pentru a nu atrage ghinionul asupra gospodăriei.; Se spune că focul aprins în curte sau la marginea grădinii ține departe animalele sălbatice și duhurile rele.; În unele zone, ciobanii își aleg baciul, iar oamenii din sat se adună la horă, la fel ca de Rusalii.

De Sfinții Constantin și Elena se spune că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Totodată, se spune că tot ce se seamănă dupa această zi se va usca.

Alte tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena:: mulţi agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;; ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă;; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui; prin fumul focului obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne;; pentru a avea parte de linişte şi spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociţi;; în această zi nu este bine să se faci treabă prin curţi şi gospodării;; nu este bine să se lucreze pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.

Citește și: Spectacol caritabil de excepție, pentru copiii cu autism. Atențiune, „Gașca Zurli” vine la Pitești!

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Blocaje la Kaufland Câmpulung

Nu a trecut un an de când se căuta director pentru Kaufland Câmpulung și s-au ițit provocări diverse. Mai ales că nu a scăzut nici afluența celor...