Web Analytics
scris joi, 01.05.2025

Mândria lactatelor argeşene zace pe un site de executări. Fosta fabrică a lui Nicolae Oiţă se vinde pentru 1,3 milioane euro

Cândva mândria industriei de lapte din sudul țării și producător de top la nivel național, Lactag a intrat în insolvență în 2016 din cauza numeroaselor datorii acumulate. De câteva luni, executorii încearcă să vândă fabrica de lactate de la Costești și, pentru că nu s-a găsit cumpărător, prețul a scăzut de la 1,7 milioane euro, plus TVA, în decembrie 2024 , la 1,3 milioane euro, plus TVA, în 2025.

Mândria lactatelor argeşene zace pe un site de executări. Fosta fabrică a lui Nicolae Oiţă se vinde pentru 1,3 milioane euro

Nicolae Oiță: „Am vândut-o forțat de împrejurări. Mi-am dat seama că mă sugrumă și nu mai pot funcționa”

Conform anunțului din 12 martie a.c., de pe site-ul executari.com, fabrica se vinde prin negociere directă. A fost construită în anul 2000 și are 12 construcții cu o suprafață însumată de peste 2.800 metri pătrați, la care se adaugă un teren de 10.000 metri pătrați. L-am întrebat pe omul de afaceri Nicolae Oiță, proprietarul Complexului Argintex, cel care a cumpărat fabrica acum 25 de ani, iar în 2005 a modernizat-o pe bani europeni, de ce crede că s-a ajuns la faliment.

„Foarte simplu. Fabrica de lapte, când am cumpărat-o eu, în anul 2000, procesa pe zi 5 litri de lapte. Le-am adus pe toate cele patru fabrici, de la Pitești, de la Câmpulung, de la Curtea de Argeș și fabrica de la Costești, la 60.000 de litri de lapte pe zi. Dar din cauza faptului că nu puteam să valorific producția pe care o făceam, pentru că era ocupată piața de către supermarket-uri, iar supermarket-urile nu-mi dădeau decât 60% din valoarea produselor mele, eu vindeam la un moment dat, în ultimii doi ani, 40% din producția pe care o făceam. Din cauza acestui lucru și din cauza tratativelor lipsite de respect total, ne umileau cei de la supermarket-uri, am vândut-o, pentru că n-am mai rezistat!”, ne-a spus omul de afaceri.
În 2012, Nicolae Oiță a vândut fabrica unor oameni de afaceri din Dolj, Robert Iriza și Adriean Asan, care fabricau înghețată. Conform informaţiilor postate pe RASDAQ, citate de revista-piata.ro, valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ 4,32 de milioane de lei.

Nicolae Oiță atrage atenția și asupra realității că tot mai multe firme românești dau faliment, în timp ce fabricile străine iau avânt. „Am investit în jur de trei milioane de euro, dar nu s-a putut, pentru că s-a întâmplat ce se întâmplă cu tot ceea ce se este în România. Vin cei de afară, străinii, te distrug, te aduc în stadiu de faliment și te cumpără după aceea pe nimic. Așa s-a întâmplat cu toată economia națională, așa se întâmplă și acum. Atenție! În momentul de față, conform studiilor noastre, 90% din producția de lapte și produse din lapte din România este fabricată de fabrici străine. Este o realitate determinată de faptul că ne-au invadat capitaliștii, iar liderii români, trădători de țară și de neam, le-au pus la dispoziție această țară”. Omul de afaceri reiterează că „am vândut-o forțat de împrejurări. Mi-am dat seama că mă sugrumă și nu mai pot funcționa, nu din alte considerente”.

Citește și Sentinţă definitivă! Vânător repus în drepturi după ce a fost exclus din AJVPS

Adriean Asan: „Fabrica e de vânzare, se caută un investitor care să își permită să repornească această afacere

Deși se auzise că Lidl ar fi cumpărat încă de acum doi ani terenul fabricii de la Costești și că va face un magazin, așa cum știa și Nicolae Oiță, totuși, marele retailer german va fi doar vecin cu fosta Lactag Costești. „Nu a fost cumpărat de Lidl. În momentul acesta activitatea e administrată de către lichidatorul judiciar. Fabrica Lactag este în proprietatea B2Kapital, care a luat-o în contul creanței, și pe jumătate din suprafață, unde erau birourile administrative, se dezvoltă un parc de retail, dar nu Lidl. Lidl a cumpărat de la altcineva, care era vecin cu Lactag, din ce știu.
Fabrica este de vânzare, se caută un investitor care să își permită să repornească această afacere. Nu mă ocup, nu mai am legătură cu ce e acolo. Eu caut să aduc investitori, să încercăm să repornim fabrica. Cam asta pot să vă spun acum”,
ne-a explicat Adriean Asan, unul dintre foștii acționari majoritari.

„Băncile nu ne-au susținut în 2016-2017, ne-au retras sprijinul și de atunci a început declinul Lactag”

Din 2012, noii directori au făcut investiții, au deschis noi puncte de lucru și aveau în jur de 500 de angajați. L-am întrebat și pe Adriean Asan cum crede că s-a ajuns la faliment. „S-a investit foarte mult, am devenit jucător național. S-a investit mult în promovare, rețea de magazine. Afacerea a crescut exponențial când am fost noi acolo, dar, din păcate, investițiile făcute în dezvoltare nu au fost atât de rentabile și nu s-a reușit atragerea de capitaluri de care aveam nevoie la un moment dat. Cam asta este. S-a rezistat destul de mult în insolvență, au fost mai multe planuri, s-a intenționat majorarea capitalului social, dar în momentul în care intri în insolvență foarte greu mai găsești parteneri care să vină alături de tine și nu s-a reușit restructurarea, din păcate. Cei mai mulți bani i-au pierdut acționarii. S-a investit foarte mult acolo și, din păcate, nu am reușit să ajungem unde ne-am propus. În primii trei ani am crescut foarte bine, firma a crescut de 4-5 ori ca și cifră de afaceri, cotă de piață. La un moment dat mai era nevoie de resurse suplimentare pe care nu am reușit să le atragem nici de pe piața de capital, băncile nu ne-au susținut în 2016-2017, ne-au retras sprijinul și de atunci a început declinul Lactag”, ne-a răspuns Adriean Asan.

Citește și Avocata Valeria Preoteasa, despre delapidarea uriaşă de la SJU Piteşti: „Sumele de bani nu sunt la Dumitraşcu Amalia şi nu au fost niciodată”

Citește și Şefele condamnate ale APIA Argeş pot fi obligate să restituie miliardele plătite de instituţie pentru avocaţi

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită