Familia de notari Căunei, martoră-cheie în dosarul fraudării Carpatica

Recent, DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești a trimis în instanță un dosar extrem de complex, cel al fraudării SSIF Carpatica, în care apar ca părți și patru persoane din Argeș, dintre care una este denunțător, un anume Andrei Anghel din Mărăcineni, iar alte două aparțin cunoscutei familii de notari Căunei, e vorba de Gheorghe și Andrei, tată și fiu, în calitate de victime. Cei doi Căunei au fost prejudiciați în urma unor speculații ilegale ale pieței de capital.

Principalul inculpat, Ștefan Terziu (foto), a fost trimis în judecată pentru manipularea pieței de capital, înșelăciune, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals informatic, spălarea banilor și constituirea unei grupări infracționale. Alături de acesta, a fost trimis în judecată și fratele său, Andrei Terziu, dar și prietena acestuia din urmă, Neagu Elena Gabriela, toți pentru complicitate la manipularea pieței de capital și instigare la fals informatic. Dan Samoilă Gândilă, Bogdan Marius Pietrăreanu și Ilie Marius Velțan, trei persoane cu funcții de conducere în SSIF Carpatica, au fost, de asemenea, trimiși în judecată sub acuzația de favorizare a infractorului și acces fără drept la sisteme informatice. De asemenea, SSIF Carpatica Invest SA a fost acuzată pentru infracțiunile de manipulare a pieței de capital,  înșelăciune și spălare a banilor.

Plângerea ce a declanșat dosarul a fost făcută în urmă cu cinci ani de un argeșean

Organele de urmărire penală au fost sesizate prin plângere penală, formulată în data de 26 iulie 2012, de  Andrei Anghel din Argeș, cu privire la faptul că, în perioada septembrie 2011-mai 2012, funcționarii SSIF Carpatica i-au tranzacționat în mod fraudulos acțiunile emise de Fondul Proprietatea pe care le deținea la această societate de servicii și investiții financiare, prin contrafacerea semnăturilor de pe ordinele de tranzacționare și fără să aibă acordul său prealabil, producându-i în acest mod un prejudiciu de 2.200.000 de lei, la care se adaugă beneficiul nerealizat. Plângerea a fost înaintată Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și declinată ulterior în favoarea DIICOT, Serviciul Teritorial Pitești. Și organele de cercetare penală ale Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești s-au sesizat din oficiu cu privire la aceleași aspecte. De altfel și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a sesizat, în luna octombrie a anului 2012, Direcția de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR pentru aceleași fapte.

Mecanismul de fraudare a clienților Carpatica

SSIF Carpatica Invest SA este o societate pe acțiuni în care calitatea de acționar majoritar (95,67% din capitalul social) este deținută de Banca Comercială Carpatica și al cărei obiect de activitate consta în tranzacționarea instrumentelor financiare pe bursa de valori mobiliare. În urma plângerii penale, procurorii DIICOT Pitești au devoalat procedura de tranzacționare a instrumentelor financiare, dar și mecanismele frauduloase puse în operă de inculpatul Ștefan Terziu cu ajutorul celorlalți inculpați și rolul jucat de acesta în fraudarea mai multor clienți și în falimentarea unei societăți de servicii și investiții financiare recunoscută la nivel mondial. Pe baza probelor administrate s-a stabilit că Ștefan Terziu a deținut calitatea de agent delegat de servicii și investiții financiare începând cu data de 30 ianuarie 2011, când a semnat un contract de muncă în baza unei decizii a CNVM, cu SSIF Carpatica, având ca principale atribuții de serviciu, conform fișei postului, introducerea ordinelor de vânzare și cumpărare în softul intern de tranzacționare, asigurându-se că toate caracteristicile respectivului ordin sunt conforme cu cele solicitate de client. De asemenea, după ce se încheia un contract cu un client, agentul delegat îi deschidea acestuia un cont în softul Brokassist care putea fi alimentat din acel moment cu acțiuni și în care se puteau introduce ordine de tranzacționare. Cu toate că nu avea raporturi de muncă cu SSIF Carpatica, fratele agentului, Andrei Terziu, și prietena lui din acea vreme, Elena Gabriela Neagu, prestau servicii în beneficiul SSIF cu acordul tacit al conducerii societății, fiind remunerați „la negru”. Încă de la debutul raporturilor de colaborare cu societatea, Ștefan Terziu a muncit „din greu”  la constituirea unui grup infracțional organizat împreună cu fratele său Andrei și cu prietena acestuia Elena Gabriela, grupare care a avut ca obiect înșelarea clienților SSIF Carpatica precum și practici de manipulare a pieței de capital, adică tranzacționări care dau semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare menținând la un nivel anormal sau artificial ori uzând de procedee fictive sau alte forme de înșelăciune.

Acțiunile, tranzacționate fără acordul titularilor

În linii mari, planul infracțional pus în operă de Terziu Ștefan consta în deposedarea victimelor de acțiuni sau de bani prin tranzacționarea repetată a acțiunilor fără să existe dispoziție prealabilă și scrisă a titularilor acestora, în scopul creșterii artificiale a valorii unor instrumente financiare neatractive pentru piață, cum ar fi societățile Baza Ateliere și Transport SA Arad, Urbis Armături Sanitare SA București și Agromec SA Giurgiu, urmată de însușirea contravalorii acțiunilor din conturile create exclusiv cu acest scop. Procedura era cam așa: clientul care avea în portofoliu un număr de acțiuni de regulă emise de Fondul Proprietatea se prezenta la societatea de servicii și investiții financiare, unde formula o cerere de deschidere de cont și încheia un contract de intermediere. Mai departe, clientul putea să dispună contravaloarea acținilor dacă era client unic, sau agentul SSIF să procedeze din ordinul său scris și prealabil la vânzarea ori cumpărarea unor acțiuni fiind specificat clar în ordin câte instrumente financiare și alte detalii, procedură care nu a fost însă respectată de Terziu. Mai mult, acesta i-a determinat pe fratele său și pe prietena acestuia să semneze la rubrica destinată semnăturii agentului și clientului și să falsifice astfel ordinele de tranzacționare. Și pentru că sistemul informatic genera automat data imprimării pe formularele de confirmare a tranzacțiilor, inculpații decupau zona respectivă cu un cutter. Mai mult, i-a determinat pe cei doi să-și deschidă conturi de tranzacționare pe care le-a utilizat tot în scopul tranzacționării repetate a unor instrumente neatractive pe piață dar a căror valoare a crescut substanțial ca urmare a manipulării pieței de capital efectuate.

Umflau în mod artificial prețul acțiunilor slab cotate

De exemplu, prin astfel de operațiuni interzise de lege, în perioada 16 iunie 2008 – 5 mai 2011, Ștefan Terziu împreună cu alte persoane a reușit să crească artificial prețul acțiunilor SC Agromec SA Giurgiu, societate care se confrunta cu o situație economico financiară gravă, de la valoarea de 0,03 lei la 273 de lei o acțiune, efectuând 83 de tranzacții prin intermediul conturilor clienților, dar fără acordul prealabil al acestora. Prin această modalitate, Ștefan Terziu a adus prejudicii însemnate lui Andrei Anghel din Mărăcineni, Ilie Anghel din Moșoaia, precum și lui Ioan Velcioiu din Pitești, toți trei având calitatea de părți civile în dosar.
O altă modalitate de inducere în eroare a clienților SSIF practicată de Terziu împreună cu persoane din anturajul său consta în prezentarea respectivilor indivizi ca având calitatea de angajați SSIF în funcții de conducere, urmată de determinarea victimelor de a încheia procuri notariale prin intermediul cărora inculpații erau împuterniciți să îi reprezinte în fața instituției financiare, inclusiv să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni pe aceste conturi cu toate că modalitatea legală era alta. Terziu, care avea ca atribuțiuni, printre altele, oferirea de consultanță clienților, le explica victimelor că este obligatorie încheierea respectivelor procuri, în formă autentică. În temeiul procurilor astfel obținute, suspecții procedau la falsificarea documentelor de deschidere a contului de tranzacționare și a contractului de intermediere precum și a contului bancar, de unde își însușeau pur și simplu sumele de bani rezultate în urma tranzacționărilor. Prin acest mod de operare au prejudiciat mai multe persoane.

La infracţiunile agentului au pus umărul şi şefii lui de la Carpatica

Principalul denunțător, argeșeanul Andrei Anghel, a „beneficiat” la rândul său de serviciile lui Ștefan Terziu și chiar i-a semnat în alb acestuia ordine de tranzacționare pe care ulterior le-a valorificat în interes personal. Pentru a menține starea de inducere în eroare în care se afla Anghel, Terziu i-a prezentat un extras de cont contrafăcut de Elena Gabriela Neagu, înscris din care rezulta că în data de 10 ianuarie 2011 acesta avea în portofoliu acțiuni în valoare de 2.376.648 lei, „împrejurare confirmată de martorul Căunei Florescu Adrian, dar și de inculpată”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
În data 4.04.2012 era programat un control de fond al CNVM la SSIF Carpatica iar inculpatul Dan Samoilă Gândilă, în calitate de șef al compartimentului control intern, cunoscând activitatea ilicită a lui Terziu și constatând că situația conturilor nu fusese comunicată mai multor clienți, printre care argeșenii Andrei și Ilie Anghel, îi spune acestuia să creeze retroactiv și fictiv mai multe adrese de e-mail pe care să le atribuie clienților, în așa fel încât să pară că situația conturilor era comunicată acestora. Procurorii au descoperit că Terziu a rămas în acest fel cu sume necuvenite reprezentând diferența dintre sumele încasate de titulari și cele rezultate din speculațiile sale, prejudiciul total fiind de 3.178.641,72 lei.

Notarul Adrian Căunei şi tatăl său, jucători pe piaţa de capital

Ștefan Terziu, în calitate de agent delegat SSIF Carpatica, fără să aibă autorizarea prealabilă a clienților Ioan Velcioiu, Luminița Bobota, Adrian Căunei, Gheorghe Căunei și Mirel Dinu Bârsan, a introdus ordine de tranzacționare a instrumentelor de plată cu simbolul URBI, emise de SC Urbis Armături Sanitare SA București. A manipulat piața astfel încât, într-o lună de zile, prețul acțiunilor a înregistrat o scădere dramatică de 78%, de la 0,48 lei/acțiune, la 0,7 lei/acțiune, agentul vânzând acțiunile clienților săi, fără acordul lor, sub prețul de cumpărare.
De altfel, atât frații Terziu, cât și Elena Gabriela Neagu vindeau deseori sub prețul de cumpărare, banii fiind apoi ridicați, fie prin transfer bancar, fie în numerar, de la bănci, având ca justificare a provenienței lor, tranzacțiile bursiere, iar apoi își cumpărau diferite bunuri pentru a-i spăla. Dosarul, care e unul complex și în cazul căruia urmărirea penală a durat câțiva ani, urmează acum să se judece în instanță.