Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este o rânduială a bisericii creștine în care se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Potrivit ritualului, în această zi, în biserică, se oficiază Sfânta Liturghie și slujba Parastasului. Moșii de iarnă 2025 sunt trecuți în calendarul ortodox pe 22 februarie. Data de prăznuire este diferită în fiecare an, deoarece se stabilește în funcție de sărbătoarea Învierii Domnului. Sâmbăta Morților este înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și sub numele de Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui.
În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, sărbătoare denumită și Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților. Duminica următoare, pe 3 martie 2025, se face pomenirea de Înfricoșata Judecată și a Doua venire a lui Iisus Hristos.
Citește și: Copii ținuți în ger în timpul vizitei Nataliei Intotero. Reacția ministrului Culturii
Conform tradiției creștin ortodoxe, ziua de Sâmbăta Morților se cinstește prin slujba Sfânta Liturghie și, ulterior, se oficiază și parastasul. Acolo sunt sfințite alimente, care ulterior sunt oferite de pomană persoanelor cunoscute, dar și celor nevoiașe. Potrivit scrierilor vechi, de Moșii de iarnă, sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii de la mâncarea gătită și împărțită, astfel că, printre alimentele oferite de pomană, trebuie să fie și un preparat fierbinte. De Moșii de iarnă se impart piftii. Ziua se mai numește în popor și Sâmbăta Piftiilor. A doua zi, pe 23 februarie, este și Lăsata secului de carne, iar de acum, creștinii care țin postul Paștelui nu mai pot consuma preparate din carne
Se spune despre pomana oferită în ziua Moșilor de iarnă că este un dar pentru sufletele celor plecați dintre noi, pe care aceștia îl primesc prin intermediul celor vii. Gestul este considerat o manifestare a iubirii și recunoștinței față de cei dragi, dar și o modalitate prin care ne putem asigura liniștea sufletească. Potrivit tradiției, fiecare pachet de pomană este bine să conțină colivă, colaci din pâine, mâncare gătită, piftie, carne, mere sau alte fructe, vin și lumânări. În unele zone ale țării, din pachete nu lisesc preparate precum: plăcinta cu brânza, orez cu lapte sau sarmale. În zona Munteniei, alături de mâncare, oamenii dau de pomană copiilor și un bănuț. Se spune că, atât cel care oferă, cât și cel care primește, va avea parte de noroc și spor în tot ceea ce va face. Conform tradiției, alimentele împărțite de Moșii de iarnă simbolizează astfel: învierea și viața veșnică (coliva), simbolul sângelui lui Hristos (vinul roșu), continuitatea vieții (colacii din pâine), lumina și călăuzirea sufletelor către Dumnezeu (lumânările aprinse). Se obișnuiește ca toate alimentele de pomană să fie oferite în vase noi, farfurii sau cratițe, dar și cu tacâmuri noi, astfel încât persoanele care le primesc să le poată folosi mai departe.
Citește și: 43 de centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Unul va fi la Pitești
În Sâmbăta Morților este o zi dedicată odihnei și liniștii, astfel că, de Moșii de iarnă nu se fac treburi grele în gospodărie ori pe câmp. Nu este recomandat să se spele haine ori să se facă curățenie în case. Nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să umbrești importanța sărbătorii. Potrivit tradiției, nu trebuie să refuzi să dai de pomană niciunui om care îți apare în cale. De Sâmbăta Morților nu se impart de pomană lucruri vechi sau stricate.
0 Comentarii