# Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei # Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu # Practic, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu
Afacerea Molivișu a intrat în impas. Asta nu este o noutate. Nici măcar o știre. Au venit însă expertizele tehnice și cele financiare și actuala echipă de conducere a Consiliului Județean s-a speriat. Asta este o noutate și o știre. E de 11 septembrie și prăbușirea Turnurilor Gemene ce s-a găsit în acte. Animată de intenții mărețe în legătură cu Proiectul Molivișu, încă de la instalarea din urmă cu nouă luni de zile, echipa condusă de doctorul Dan Manu a încercat să urnească o căruță înnămolită de alții. A încercat să conserve ce era de conservat și să cârpească ce se putea cârpi în mod legal, înainte de a aloca alte resurse, măcar pentru definitivarea pârtiei de schi. Au venit însă expertizele și auditul, iar șefii CJ au trebuit să spună stop joc și să sesizeze Parchetul. Nu se mai poate aloca nici un ban pentru proiectul Molivișu până ce organele statului nu fac lumină în această afacere. Sau se poate aloca, însă Manu, Mînzînă, Brătulescu și ceilalți decidenți din CJ (Consiliul Județean e asociat în A.D.I. Molivișu cu 34,374% și primăriile Arefu, Brăduleț și Cicănești cu câte 21,875%) o fac pe risul lor. Și asta fiindcă ar investi bani publici în văzduh, după cum veți vedea în continuare.
Pilonii instalației de schi, construiți direct pe terenul familiei Bârlă
Conform surselor noastre, noua echipă ce i-a succedat lui Florin Tecău la conducerea Consiliului Județean a comandat două expertize. Una tehnică, alta financiară. Niciuna nu arată bine, în sensul că s-au descoperit cratere în materie de legalitate. De exemplu, când au încercat să obțină autorizație de construcție, specialiștii CJ au aflat că pilonii de la baza pârtiei de schi s-au construit pe un teren privat. Și că s-au băgat bani publici pentru montarea respectivilor piloni pe un teren aflat în proprietatea familiei fostului viceprimar Pavel Bârlă din Arefu, care la momentul acela era și președinte al Asociației Molivișu. Practic, fiul lui Pavel Bârlă (acesta figurează în actele de proprietate ale terenului) a beneficiat din partea precedentei echipe aflate la butoanele CJ de o infuzie de bani publici. Iar din punct de vedere al legii, asta e chiar de noaptea minții.
Suspiciuni că s-a defrișat pădure fără niciun aviz
Apoi, există suspiciuni că anumite suprafețe de pădure s-au defrișat ilegal și în acest sens noua echipă de la CJ a sesizat ITRSV Ploiești să se pronunțe cu un punct de vedere. Cei care au defrișat, responsabilii de la A.D.I Molivișu, au aruncat pe piață argumentul că în jurul pârtiei de schi ar fi numai teren steril și prin urmare n-ar mai fi fost nevoie de avize de defrișare. Mira-ne-am! Dar rămâne să se pronunțe ITRSV, cum am zis. Rău e și că s-a descoperit că o suprafață de 9.800 mp, aproape un hectar din miezul domeniului schiabil, nici măcar nu figurează ca scoasă din registrul forestier. Și acum bomboana pe colivă! Expertizele au scos la iveală faptul că suprafața de la baza instalației de schi, de unde urma să se facă îmbarcarea turiștilor cu telecabina și unde vadul e maxim, e înconjurată, pe principiul fortăreței, de un teren al familiei lui Pavel Bârlă. Repetăm, Pavel Bârlă e fost viceprimar al comunei Arefu și președinte, până acum o jumătate de an, la A.D.I Molivișu. Practic, familia Bârlă a fost împroprietărită într-un punct strategic al domeniului schiabil, la baza pârtiei, acolo unde se face accesul.
Liviu Dumitrescu, un alt proprietar misterios vecin cu multe terenuri la Molivișu
Un alt proprietar misterios, cu hectare bune în vecinătatea strategică a domeniului schiabil, e un anume Liviu Dumitrescu, cu vreo trei parcele. Practic, după ce urci drumul care vine de jos, dinspre barajul Vidraru și ajungi la baza pârtiei, dai numai de proprietățile acestui Liviu Dumitrescu. Practic, construcția oricărei parcări la baza pârtiei sau a oricărui tip de comerț ambulant sau în regim hotelier nu se poate dezvolta decât pe proprietatea acestui om. Trebuie să cumperi de la el teren sau să-i plătești chirie pentru folosința terenului. Practic, Consiliul Județean, care e asociat cu 34,375% în A.D.I Molivișu, nu are decât un amărât de drum de acces la baza pârtiei, de vreo 4 metri pătrați, mari și lați. Adică mai nimic. În rest e înconjurat de proprietăți private ale familiei Bârlă și ale acestui misterios Liviu Dumitrescu. În fapt, orice bani publici investește de acum încolo Consiliul Județean o face în profitul acestor proprietari de terenuri care au control strategic la baza pârtiei.
Dârzan a fost plătit cu 112% ca manager de proiect, deși proiectul a fost realizat în procent de doar… 46%
Ce a mai reieșit din audit? Că managerul de proiect al A.D.I Molivișu, Constantin Dârzan, a fost plătit cu 112% pentru prestația sa, în contextul în care din audit reiese că proiectul a fost realizat în procent de doar 46%. De exemplu, numai pe management și numai în anul 2015, Dârzan a încasat peste 1,4 miliarde lei vechi. Apoi, pe o altă firmă a sa, Electra Consulting, același manager de proiect a încasat 1.603.000 lei, adică peste 16 miliarde lei vechi. Culmea ironiei, pe una dintre firmele sale Constantin Dârzan a încasat bani mai întâi pe proiectare, apoi și pe reproiectare după ce s-au descoperit greșeli în primul proiect.
Bârlă și Dârzan, plângere pentru gestiune frauduloasă, management defectuos și abuz de încredere
Ca să rezumăm, fiindcă multe alte grozăvii vor apărea cu siguranță pe parcurs, Consiliul Județean a făcut plângere penală la Parchet împotriva celor doi, Pavel Bârlă, în calitate de președinte al Asociației de Dezvoltare Molivișu, și a lui Constantin Dârzan, ca manager de proiect. Iar acuzațiile sunt de gestiune frauduloasă, management defectuos și abuz de încredere. Chiar dacă Pavel Bârlă s-a speriat după sosirea auditului și a făcut o piruetă imobiliară, anunțând că donează bucata de teren pe care s-au construit pilonii instalației de schi, e bine de știut că fapta rămâne. În acest moment, pentru definitivarea măcar a pârtiei de schi și a instalației aferente, ar trebuie investiți 2 milioane de euro. În calitate de asociat cu procentul cel mai mare în A.D.I Molivișu, Consiliul Județean ar fi dispus să facă un efort financiar și să aloce acești bani, numai că nu știe deocamdată în ce îi bagă, din moment ce s-au descoperit atâtea nereguli. Până când organele de anchetă se vor pronunța, un singur lucru e cert. Argeșul a rămas printre puținele județe, dacă nu e chiar singurul din țară, care are munți, dar nu are nici măcar un metru pătrat de domeniu schiabil funcțional. Iar dacă nu știați până acum, vă spunem noi acest secret: pe teritoriul județului Argeș se află cele mai înalte două vârfuri muntoase ale României: Vf. Moldoveanu, cu 2.544 m, și Vf. Negoiu, cu 2.535 m.
0 Comentarii