La alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor. Aceştia sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie eligibile. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat.
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL – cu 630 de candidați, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596, USR – 589 de candidați.
Citește și: Cine este și cu ce se ocupă soțul Elenei Lasconi. Cum l-a cunoscut șefa USR pe Cătălin Georgescu
Alegătorii care doresc să-și exercite dreptul democratic primesc un singur buletin de vot, pe care se regăsesc listele de candidați din partea partidelor politice și candidați independenți înscriși în cursă pentru un loc în Parlament. Românii din diaspora vor avea două zile la dispoziție pentru a vota la parlamentare 2024.
Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 7.00-21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot, Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare din România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe ale ţării, la care se adaugă o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Citește și: Preşedinta CNAS: Aproape 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani
Au drept de vot cetăţenii români cu vârsta peste 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, cei puşi sub interdicţie sau persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegătorii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa..
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizată în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
0 Comentarii