În ziua de 16 Noiembrie 1816 s-a născut patriotul si revolutionarul român Andrei Mureşanu.
Foto: Andrei Mureşanu, poet, traducător şi esist român, autorul poeziei “Un răsunet”, cunoscută sub numele “Deşteaptă-te române”.
La 16 noiembrie 1816 s-a născut Andrei Mureşanu, poet, traducător şi eseist, unul dintre fruntaşii Revoluţiei române de la 1848 şi autor al poeziei “Un rasunet”, cunoscută sub numele “Desteaptă-te române”, care a devenit imnul naţional al României după 1989.
S-a născut în Bistriţa, iar studiile generale le-a urmat la scoala săsească, iar cele liceale la instituţia de învăţământ a călugărilor piarişti din localitate. A plecat la Blaj, unde din 1832, a început să studieze filosofia şi teologia, printre profesorii săi fiind Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu.
S-a stabilit apoi în Braşov şi a început să lucreze ca institutor la şcoala română condusă de George Bariţiu şi apoi ca profesor de gimnaziu. În această perioadă a început să colaboreze cu diverse publicaţii.
A participat la Revoluţia de la 1848 din Ardeal, după care s-a mutat în Muntenia şi a devenit translator la buletinul oficial al guvernului, scriind însă şi numeroase ode şi imnuri pentru reprezentanţii imperiali din Viena. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann.”
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independență și Primul și Al Doilea Război Mondial. De asemenea, în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 August 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți românii și emis pe toate stațiile radio.
În ziua Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de autocamioane au început să cânte această melodie.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul Revoluției Române, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.
Citește și:
- Expoziție de grafică la Muzeul Golești
- „Istoriile Sfintelor Monastiri Cernica şi Căldoroşani”, o carte de patrimoniu scoasă la lumină de Calinic Argeşeanul
- Scene din viaţa culturală piteşteană (103)
Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național. Social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă, mai bună, iar național deoarece alătură această deșteptare a poporului tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției Franceze .
În 1862 şi-a publicat volumul de poezii, carte premiata de către Astra. După pensionare, s-a retras în Braşov, decedând în 24 octombrie 1863.
0 Comentarii