În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C din 12 noiembrie 2024 a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia (2024/2605(RSP)).
Citește și: Antivaccinistă despăgubită cu 12 milioane de dolari pentru că a fost concediată pe nedrept
Vă reamintim că, la 14 martie 2024, Parlamentul European a adoptat respectiva rezoluție referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia.
Parlamentul European:
1. regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, potrivit obligației menționate în mod explicit în acordurile bilaterale oficiale dintre cele două state și astfel cum se prevede în dreptul și normele internaționale;
2. îndeamnă Federația Rusă să returneze integral României restul tezaurului național al României care a fost trimis în Rusia, în 1916 și 1917, pentru a fi păstrat în siguranță;
3. reamintește că însușirea ilicită a tezaurului național al României de către Rusia este un caz internațional unic în care rezervele monetare de aur ale unui stat, împreună cu obiecte culturale, religioase și de arhivă care fac parte din patrimoniul național al acestui stat au fost încredințate pentru a fi păstrate în siguranță unui alt stat, în baza unui acord stabilit în documente valabile din punct de vedere juridic, care oferă garanții legale privind returnarea, dar obligațiile au fost în cele din urmă ignorate, încălcându-se astfel normele și cutumele internaționale;
4. recunoaște că tezaurul național depus pentru păstrare în siguranță în Rusia în 1916 și 1917 în perioada dificilă a Primului Război Mondial, cu garanția guvernului Rusiei Imperiale privind siguranța transportului, siguranța depozitelor și a returnării în România este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și o preocupare permanentă pentru societatea românească;
5. ia act de faptul că în Primul Război Mondial guvernul român a fost forțat să încredințeze tezaurul național al României unui stat aliat pentru a-l proteja împotriva distrugerii; reamintește că, în timpul războiului, zeci de vagoane de tren au transportat cea mai mare parte a tezaurului național al României către Rusia țaristă pentru păstrare în condiții de siguranță până în vremuri de pace, cu un inventar detaliat care documentează rezervele de aur ale Băncii Naționale a României, Rusia oferind garanții de protecție și de returnare, la care au fost martore și alte state la momentul respectiv; subliniază că tezaurul național care a fost dat legal Rusiei spre păstrare cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private, dintr-o perioadă de cinci secole din istoria României;
6. subliniază că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României nu a fost niciodată returnat integral de Rusia, după cum se prevăzuse în mod legal în acordul bilateral oficial dintre cele două state;
7. constată că unele dintre bunurile culturale, religioase și de arhivă din tezaurul național, însușite ilegal de Rusia, au fost returnate României în 1935 și 1956; subliniază că, până în prezent, nicio parte dintre cele 91,5 tone de aur fin, care fac parte din rezervele Băncii Naționale a României, nu a fost returnată, în pofida protocoalelor semnate atunci când tezaurul a fost transferat în Rusia;
8. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în ciuda creării Comisiei mixte de experți româno-ruse mandatate să înlesnească discuțiile pe această temă, eforturile de a realiza returnarea tezaurului național românesc, inclusiv rezervele de aur ale Băncii Naționale a României însușite ilegal, prin canale diplomatice bilaterale între România și Rusia, s-au lovit de refuzul Rusiei de a returna ceea ce regimurile anterioare au păstrat ilegal, încălcând astfel protocoalele de restituire semnate;
9. subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită conservării tezaurului național al statelor membre, astfel cum se prevede în tratatele UE;
10. salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu luate ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale;
11. recunoaște că Directiva 2014/60/UE este pilonul esențial al angajamentului UE de a proteja patrimoniul cultural și bunurile culturale naționale și că Planul de acțiune al UE împotriva traficului de bunuri culturale a confirmat angajamentul mai larg al UE de a proteja patrimoniul cultural; subliniază că bunurile culturale care au părăsit ilegal teritoriul țărilor trebuie restituite indiferent dacă au fost transferate în interiorul Uniunii sau exportate către un stat din afara UE; ia act de faptul că, deși, în conformitate cu dispozițiile relevante din TFUE, legislația actuală a UE reglementează restituirea bunurilor culturale și a bunurilor aparținând patrimoniului național care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru înainte de 1 ianuarie 1993 pentru a ajunge în altă țară, repatrierea tezaurului național al României rămâne un caz special care necesită o soluție specifică; subliniază că natura excepțională a însușirii ilegale a tezaurului național român subliniază particularitățile unice, care necesită un răspuns european adaptat, pentru a facilita returnarea acestuia, extinzând astfel sfera de aplicare a abordării UE în materie de restituire a activelor culturale scoase ilegal de pe teritoriile țărilor UE;
12. subliniază că realizarea returnării bunurilor culturale și a patrimoniului național al unui stat membru al UE care sunt însușite ilegal de un stat din afara UE necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale;
13. invită Comisia să extindă domeniul de aplicare al politicilor UE care reglementează protecția bunurilor culturale pentru a include recuperarea bunurilor de patrimoniu național mutate pe timp de război în temeiul acordurilor bilaterale dintre state;
14. invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți;
15. invită Comisia să creeze sinergii concrete cu statul român și cu Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul, cu omologii ruși și de căutare de soluții pentru a se asigura că tezaurul național dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul;
16. invită Comisia să analizeze posibilitatea de a acționa în calitate de partener al reprezentanților români care fac parte din Comisia mixtă româno-rusă mandatată să discute despre restituirea tezaurului național al României;
17. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei și Adunării Parlamentare a acestuia, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și instituțiilor de stat ale Federației Ruse.
0 Comentarii