Suprafața împădurită a României s-a mărit cu doar 0,3% în ultimul deceniu, de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română în 2016. În tot acest timp, drujbele au tăiat, legal, peste 11 milioane de copaci, mai mult decât recomanda același for științific. Acestora li se adaugă și tăierile ilegale, pe care un ministru al Mediului le estima, în trecut, la două milioane de arbori/an, potrivit stiripesurse.
Pe 9 mai 2015, societatea civilă se organiza și ieșea în stradă în 40 de orașe din țară și străinătate. 20.000 de oameni își anunțau prezența la București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, precum și la Viena, Londra, Paris sau Madrid.
„Pădurea noastră nu e marfa voastră”, „Codru-i frate cu poporul, nu cu drujba și toporul”, „Vă rugăm să ne scuzați, nu plantăm cât defrișați” erau doar câteva dintre sloganurile strigate în stradă de miile de protestatari. Ei cereau oprirea defrișărilor și creșterea suprafeței naționale împădurite de la 27,5% la 33%.
Citește și: Cel mai cunoscut infecţionist al lumii, Anthony Fauci, este infectat cu virusul West Nile
„Mafia defrişează, Iohannis protejează”, „Toate partidele au tăiat pădurile”, „Parlamentul vinovat, pentru codrul defrişat” erau mesajele care vizau direct clasa politică. „Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei sedinţe a CSAT”, era reacția șefului statului, transmisă pe pagina prezidențială de Facebook.
Un an mai târziu, Academia Română lansa, la rândul ei, un avertisment: „Deşi există o discordanţă majoră între gradul actual de acoperire al teritoriului ţării cu păduri (27%) şi procentul optim de împădurire (35-40%), acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier se află la cel mai redus nivel din istoria postbelică a silviculturii româneşti (chiar sub nivelul unor ani din timpul celui de al Doilea Război Mondial!)”, se arata în documentul intitulat „Starea Actuală și Viitorul Pădurilor României în Viziunea Academiei Române”. Raportul arăta că s-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor îngrijite, dar a crescut suprafaţa celor tăiate, regenerate incomplet sau care au specii inadecvate mediului.
O altă problemă semnalată era că volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani. În pofida amplificării efectelor schimbărilor climatice, acţiunea de plantare a perdelelor forestiere ale câmpului este practic nesemnificativă. „În consecinţă, s-a redus semnificativ potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice”, se mai arata în documentul emis de Academia Română.
Reprezentanții instituției veneau atunci și cu o recomandare: în România, să tăie anual cel mult 17 milioane de metri cubi. Conform calculatorului de volum pentru bușteni, un copac matur care are în medie 35 de metri înălțime și 80 de cm grosime la bază înseamnă aproximativ 17 metri cubi. Mai mult de jumătate dintre copacii tăiați sunt însă mai mici. Un stejar, de exemplu, are la maturitate între 4 și 7 mc. Practic, Academia cerea să nu se taie, anual, mai mult de două milioane de copaci maturi.
Când Academia Română recomanda recoltarea a cel mult 17 milioane de metri cubi anual, drujbele tăiau, oficial, 18 milioane de metri cubi. În 2016, anul raportului-avertisment, ritmul s-a redus la „doar” 17,2 milioane. După care a urcat rapid la 19-20 de milioane de metri cubi anual, conform datelor Institutului Național de Statistică. Recordul a fost de 20,2 milioane de mc, în 2022. Vorbim doar de tăierile declarate oficial. Despre cele ilegale, nimeni nu știe cu exactitate care este cifra, însă unele estimări vorbesc de valori similare cu cele ale tăierilor legale.
În total, în ultimul deceniu, în România s-au tăiat cu 19 milioane mc de lemn mai mult decât maximul recomandat de Academia Română în 2016. Conform INS, răşinoasele sunt 37,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, urmate de fag – 32,3%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) – 11,9%, stejar – 10,6% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) – 7,7%.
0 Comentarii