În România, ziua de 29 iulie este Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită anual începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998. Versurile imnului aparţin lui Andrei Mureşanu, poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848, iar muzica a fost compusă de Anton Pann, poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Foto principal: Manifestări organizate cu ocazia Zilei Imnului Național lângă statuia poetului Andrei Mureşanu din centrul municipiului Bistriţa (Agerpres).
Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Timp de câţiva ani, „Deşteaptă-te, române! ” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu imnul „Limba noastră”.
România a avut de-a lungul istoriei ca imnuri naţionale si alte cântece, incepand cu „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948.
Odata cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Deșteaptă-te române”, acest simbol vechi al libertăţii românilor a fost interzis, deoarece, în condiţiile ocuparii tarii de catre armatele sovietice, cantecul aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată, asa cum pretindea propaganda tradatoare comunista.
O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.
In perioada 1948-1953 imnul tarii a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor.
Dupa 1953 si pana in 1977, imnul tarii a fost „Te slăvim Românie” , care proslavea “infratirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, dupa care a urmat imnul „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.
Citește și: O creație a lui Brâncuși și granițele Daciei Romane, incluse în Lista Patrimoniului Mondial
Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus practic instantaneu şi generalizat,cântecul „Deşteaptă-te, române!”, care a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu , dar mutilat de versurile impuse de Ceausescu.
Astfel, “Desteaptă-te române” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomuniști si a fost consacrat prin Constituţia României din 1991.
0 Comentarii