Un român din cinci a fost afectat de deprivare materială și socială severă (19,8% din populație), în anul 2023, iar aproximativ 21,1% din români făceau parte dintr-o gospodărie cu venituri după transferurile sociale sub pragul de sărăcie relativă (rata AROP). De asemenea, conform datelor, aproape 23% din persoanele ocupate se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială – după cum informează cursdeguvernare.ro.
Citește și: Noi situații în care șoferii pot fi verificați pentru consum de alcool sau droguri
În lipsa transferurilor sociale și a pensiei, INS arată că procentul celor aflați sub pragul relativ de sărăcie ar fi urcat la aproape jumătate din populaţie (47,1%).
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3,970 milioane, mai puţine cu 59.000 (0,1%) faţă de anul 2022.
Conform sursei citate, pragul sărăciei relative reprezintă nivelul veniturilor bănești disponibile pe adult-echivalent, în raport cu care o persoană (cu un venit inferior pragului) poate fi considerată săracă. Nivelul pragului reprezintă 60% din valoarea punctului median al distribuţiei persoanelor după veniturile bănești disponibile pe adult-echivalent.
Procentul de 21,1% a făcut ca România să se plaseze în clasamentul UE ca țara cu a treia cea mai mare rată a sărăciei relative (AROP), după Letonia și Estonia.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei în 2023 a fost în rândul persoanelor din categoria „0-17 ani” (29,6%) şi a celor de „18-24 ani” (24%) – mai arată sursa citată.
Citiți mai mult pe cursdeguvernare.ro.
0 Comentarii