Web Analytics
scris joi, 20.06.2024

Din enigmele Piteştiului. Pictorul Costin Petrescu, aniversat la 50 de ani când avea 56

Despre Tatiana Bobancu, întemeietoarea și conducătoarea Ateneului Popular „I. Ionescu-Gion” din Pitești, „Jurnalul de Argeș” a scris de multe ori, întotdeauna având la bază documente istorice din Arhiva Pitești. Dar nici pe documente nu mai poți pune preț, cum nu poți pune preț pe vorbele unor oameni.

Din enigmele Piteştiului. Pictorul Costin Petrescu, aniversat la 50 de ani când avea 56

La Arhivele Statului se află discursul institutoarei Tatiana Bobancu, datat 20 noiembrie 1938, cu prilejul „sărbătoririi celor cinci decenii de viață ale pictorului Costin Petrescu”. Discursul s-a ținut la Ateneul Popular (unde a fost „Zara”, acum nu știm ce mall chinezesc va fi, deși clădirea s-ar preta unei galerii de artă mai ceva decât cea existentă), în prezența prefectului, a primarului, a unor școlari, nu și a marelui pictor piteștean.
Costin Petrescu s-a născut la 10 mai 1872. Tatiana Bobancu a vrut să aniverseze 10 ani de activitate a Ateneului printr-o altă aniversare, a lui Costin Petrescu, în vârstă de 56 de ani atunci, deci cu 6 ani întârziere!!!
Tatiana Bobancu a ținut să recunoască franc faptul că în 1928 s-au înființat în toată țara „atenee populare” pe fondul renașterii naționale, întru propășirea culturii. Vorbește despre muzeul etnografic înființat, de biblioteca orășenească înființată, ce împrumutase, în 1938, 1290 de cărți, de conferințele ținute de N. Iorga, Nichifor Crainic, Liviu Rebreanu ș.a.

Citește și Expoziţia unui preot argeşean la Londra!

În 1938, pentru această aniversare, precizează d-na Bobancu, „am ţinut să sărbătoresc pe cel mai distins fiu al Piteştilor, pe maestrul Costin Petrescu. Maestrul Costin Petrescu, care a realizat marea frescă a Ateneului Român din Bucureşti, trebuie să fie sărbătorit și în oraşul său natal, având în vedere că Bucureștiul l-a sărbătorit dimpreună cu Societatea Tinerimea Română.
Fresca Ateneului e o operă în care maestrul Costin Petrescu şi-a pus toată taina meşteşugului învăţat la zugravii piteşteni, toată poezia unui vis de tinereţe. Patru ani de muncă încordată de experienţe şi îndoieli, în vârful schelelor înalte, între figurile voievodale, trăind clipe înălţătoare, dar şi foarte grele.
Cărui artist i-a hărăzit soarta acest noroc ca să-şi măsoare puterile cu o operă aşa de formidabilă, care va înfrunta veacurile viitoare şi va arăta veacurilor istoria popoarelor de la colonizarea românilor până în zilele noastre? S-ar fi putut ca fresca să se facă acum 50 ani. Nici artiştii, nici mijloacele nu ar fi lipsit. Dar înaintaşii noştri au avut o credinţă fermă şi clară viziune că se apropie împlinirea idealului naţional şi aşa va fi, după credinţa fermă şi clară, viziune că se apropie împlinirea idealului naţional şi aşa va fi, după credinţa lor.

Într-un timp a fost vorba chiar ca artistul francez Puvis de Chavannes să facă această frescă. Ar fi realizat fără îndoială o capodoperă, dar n-ar fi reuşit ca Costin Petrescu, care a trezit în noi imaginea vie a poporului român, ca cel care o simţea mai mult.
Ce greşeală s-ar fi făcut! El a avut intuiţia clară a actului istoric, a ştiut să aleagă perfect de bine personagiile şi să ni le prezinte în atitudini şi idei simple, neteatrale şi convingător.

Se credea imposibil ca un singur om să execute o aşa de mare operă. Chiar pentru maestru au fost ezitări. Se cade ca întreaga ţară să-i aducem laude, încununînd cu această operă o carieră profesională. Trăiască maestrul Costin Petrescu!”
Marea frescă a lui Costin Petrescu nu era însă gata, cum spunea Tatiana Bobancu, abia în 1939 va fi inaugurată. Ea e lată de 3 m și lungă de 70 m, întinzându-se pe deasupra lojilor și înfățișând 25 de scene reprezentative din istoria poporului român.
Cu siguranță, Tatiana Bobancu nu știa vârsta corectă a lui Costin Petrescu sau atât spunea artistul că are. Din păcate, autoritățile locale ale vremii nu l-au făcut Cetățean de Onoare, cum l-au făcut, câteva luni mai târziu, pe Armand Călinescu pentru că ajunsese premier.
Nici după 1990, piteștenii nu au fost mai recunoscători cu marea operă a lui Costin Petrescu, demolându-i casa de pe strada Egalității, mai precis de un om de afaceri, M.A.. Casă memorială? Ha!

Citește și Inedit. O scrisoare a pictorului Ion Gh. Vrăneanţu către Petru Comarnescu

Citește și Cine e părintele lui „Aşchiuţă”?

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită