# „Olimpicul” Robert Glinţă vorbeşte în interviul acordat Jurnalului despre experienţa de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, despre motivele care l-au determinat să plece de la Piteşti la Baia Mare, despre faptul că CSM Piteşti a refuzat să-i dea dezlegare să plece timp de doi ani, precum şi despre diferenţele dintre înotul românesc şi cel american.
# Ce a însemnat pentru tine experienţa de la Rio din acest an?
– A fost o experienţă frumoasă, deosebită având în vedere că a fost cea mai importantă competiţie sportivă de pe planetă, la cel mai înalt nivel şi a fost foarte plăcut să mă aflu printre cei mai buni sportivi şi înotători din toată lumea, chiar şi printre legendele care au mai participat la această ediţie. Competiţia de înot a fost extrem de deosebită pentru că a fost una dintre cele mai tari competiţii, după părerea mea, din istorie. Au participat foarte multe legende ale înotului aşa cum a fost şi Michael Phelps. Au fost foarte multe rezultate istorice şi mă refer la recordurile mondiale bătute la distanţe foarte mari etc.
# Aceasta a fost cea mai importantă competiţie din cariera ta?
– Desigur că pentru mine a fost cea mai importantă competiţie. Faptul că m-am aflat printre aceste legende a contat foarte mult pentru mine.
# La fel putem vorbi şi despre rezultatul tău, adică locul 8?
– Desigur. Eu am plecat la Jocurile Olimpice cu gândul de a mă autodepăşi având în vedere că sezonul de pregătire a decurs foarte bine. Deci obiectivul era să-mi depăşesc propriile mele performanţe şi am reuşit să fac acest lucru. Ca obiectiv de calificare am sperat să mă calific într-o semifinală olimpică şi faptul că am trecut de semifinală şi m-am calificat în finală a însemnat foarte mult. Nu mă aşteptam la asta de la început, dar odată ajuns acolo nu aveam nimic de pierdut şi m-am concentrat pentru fiecare probă.
# Ce obiective ai stabilit pentru viitorul apropiat şi de ce nu şi pentru cel îndepărtat?
– Se poate spune că în plan îndepărtat am luat în vizor şi olimpiada de la Tokyo din 2020, dar 4 ani înseamnă foarte mult de crescut pe plan profesional şi să evoluez pe anumite planuri şi desigur să cresc şi în performanţă. Iau fiecare concurs totuşi pas cu pas pentru că mai sunt multe campionate mondiale, europene, pe lângă campionatele naţionale. Anul acesta ca obiectiv principal este Campionatul Mondial în bazin scurt din Canada, care este o competiţie de anvergură foarte mare.
„Neînţelegerile cu antrenorul Viorel Ciobanu m-au determinat să plec de la Piteşti”
# Schimbând registrul, te întreb ce s-a întâmplat în 2013 când ai plecat de la CSM Piteşti? Ce s-a întâmplat?
– În ultima vreme, din 2013, începusem să nu mă mai înţeleg foarte bine cu antrenorul Viorel Ciobanu ca relaţie profesională. Nu ne mai înţelegeam noi foarte bine, nu mai era legătura aceea între antrenor şi sportiv care trebuia să fie şi nu mă mai simţeam confortabil, nici eu şi nici el la antrenamente. Lucrurile începeau să degenereze, iar treaba nu mai mergea efectiv aşa cum trebuia să meargă şi cum ne doream fiecare să meargă.
# De unde au plecat aceste discrepanţe?
– Au fost multe probleme şi probleme personale şi neînţelegeri la antrenamente, probabil că şi eu am fost încăpăţânat, probabil că şi dumnealui cu problemele pe care le-a avut etc.
# Ce a urmat în contextul acesta?
– Ştiam dinainte că la Baia Mare exista o bază foarte bună cu antrenori foarte buni în frunte cu Adrian Gherghel. A avut o grupă foarte mare şi cu rezultate foarte bune… Vreau să fac precizarea că eu am început să fac înot de iniţiere câteva luni de zile cu Florin Puia, după care performanţă am făcut cu Viorel Ciobanu timp de 7 ani. Revenind, vreau să spun că în 2013 am vorbit cu Adrian Gherghel şi i-am comunicat că vreau să continui să fac performanţă cu dumnealui. Nu ştiam dacă urma să fie o decizie bună sau mai puţin bună. Odată ajuns acolo, desigur că am avut ca scop să ajungem la marea performanţă. Uşor-uşor, prin performanţele realizate, s-a dovedit că a fost o decizie foarte înţeleaptă.
# Plecarea la Baia Mare a fost influenţată cumva şi de condiţiile de la Piteşti?
– Condiţiile sunt aceleaşi peste tot în ţară, adică nu pot să le laud că sunt extraordinare. Avem un bazin de înot plin cu apă în care faci antrenamentele de înot, sala de forţă care diferă probabil de la zonă la zonă etc.
„CSM Piteşti nu mi-a dat dezlegare doi ani şi eu am continuat să aduc rezultate foarte bune. Le-am băgat performanţa pe gât!”
# Cum se face că tu în aceste condiţii ai fost legitimat la CSM Piteşti până în anul 2015?
– Am fost legitimat încă doi ani la CSM Piteşti pentru că ei nu au vrut să-mi dea drumul să plec la Baia Mare. Ei au considerat că încă sunt al lor şi că nu vor să mă lase să plec sub nicio formă. În schimb, eu nu primeam nimic din partea lor şi era foarte frustrant pentru mine.
# Deci să înţeleg că nu exista nicio posibilitate să pleci fără acordul CSM-ului?
– Antrenorul coordonator şi directorul clubului trebuiau să-mi dea mie dezlegare de la club ca să fiu legitimat la un alt club. Aceasta era singura posibilitate. Ei au profitat de situaţia asta şi eu cum am continuat să progresez şi să aduc rezultate foarte bune le-am băgat performanţa pe gât, dacă îmi permiteţi.
# Cum se face că până la urmă ai reuşit să te legitimezi la un alt club?
– Eu m-am folosit de lege odată ce am terminat liceul. M-am înscris la facultate la Cluj şi astfel ei au fost obligaţi prin lege să-mi dea drumul pentru că mi-am mutat domiciliul la Cluj şi nu mai puteam să continui la Piteşti.
# Deci practic CSM Piteşti nu ţi-a dat drumul decât obligat prin lege!
– Exact! Dacă eu nu făceam manevra asta, probabil că şi acum eram legitimat la CSM Piteşti pentru că ei nu voiau să-mi dea drumul.
# Ai adus rezultate notabile între 2013 şi 2015, perioadă în care nu ai mai avut de a face cu Piteştiul decât pe hârtii. Ce ai avut de câştigat din partea CSM-ului?
– Nu am avut niciun fel de susţinere din partea CSM Piteşti în această perioadă deşi am adus performanţe destul de mari pentru acest club. Toate diplomele, cupele, recordurile etc. au ajuns la CSM Piteşti deşi eu mă pregăteam la Baia Mare.
# Ce a urmat după 2015?
– Eu de trei ani de zile mă antrenez la Baia Mare şi voi continua să mă pregătesc aici, chiar dacă studiile le voi continua în Cluj. Oficial sunt legitimat la Universitatea Cluj, iar Baia Mare este doar locaţia unde mă antrenez cu Adrian Gherghel. Ca să fie limpede, eu nu am fost legitimat decât la CSM Piteşti şi acum la Universitatea Cluj.
„Performanţele noastre puteau fi mult mai bune dacă metodele de refacere erau mai bune”
# Cum sunt condiţiile de pregătire din România comparativ cu cele pe care le-ai văzut în străinătate?
– Performanţele noastre puteau fi mult mai bune dacă metodele de refacere erau mai bune. Poate în aceste condiţii nu mă mai simţeam eu atât de obosit după mai multe probe într-un interval scurt de timp aşa cum s-a întâmplat la Rio. Dau exemplu pe americani pentru că am văzut la ei mult mai multe metode de refacere. Sigur că nu putem să ne comparăm cu americanii, dar nu avem acelaşi sistem şi nu plecăm de la egal la egal cu ei. Statistic vorbind, nu suntem egali cu americani chiar dacă ne batem cu ei. Ei au o bază de selecţie foarte mare, cu un sistem foarte bine pus la punct, cu foarte mulţi antrenori foarte bine instruiţi etc. Noi nu avem acea bază de selecţie, nu avem nici antrenori foarte mulţi şi foarte bine specializaţi. Avem aceeaşi şcoală de antrenori de 10-20 de ani de zile şi există strict aceeaşi teorie. Sportul evoluează foarte mult din punct de vedere ştiinţific, ori noi nu am evoluat deloc pe planul acesta. De aceea performanţele obţinute nu depind foarte mult de sistemul pe care îl avem, ci de cu totul altceva.
# Din grupa de la Piteşti de iniţiere din care ai făcut parte a mai făcut cineva performanţă?
– Eram vreo 40 de copii în acea grupă şi din păcate pe lângă mine doar un singur băiat mai face performanţă. Este vorba de Bogdan Scarlat, cel care a preferat să se pregătească în Franţa, apropo de ceea ce vorbeam mai devreme. Foarte mulţi s-au pierdut până să ajungă să concureze la nivel naţional de juniori şi chiar dacă au concurat nu au reuşit performanţe foarte bune.
Interviu realizat de Marius Ionel
0 Comentarii