Sondaj de opinie INSCOP Research: Avantajele apartenenței la UE, prioritatea viitorilor europarlamentari români

Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în aprilie 2024, aproape jumătate dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în creștere cu peste 10 procente față de 2014.

Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 - 20 aprilie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Comparativ cu percepția din urmă cu 10 ani, crește semnificativ ponderea românilor care crede că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. Pe de altă parte, se observă și o ușoară tendință de polarizare în condițiile în care crește, e adevărat în proporții mai mici, procentul celor care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje. Explicația poate fi regăsită în atât în distribuirea inegală a beneficiilor aderării pe teritoriul României, în frustrări acumulate de o parte a populației, cât și în populismul unor voci politice iresponsabile care aleargă după voturi facile. Relevant în acest sens este faptul că peste 40% dintre români cred că prioritatea viitorilor europarlamentari români ar trebui să fie lupta pentru ca românii să aibă aceleași drepturi ca restul cetățenilor europeni, urmată de obținerea completă a adeăriri României la spațiul Schengen și cu granițele terestre. Practic 60% din populația României își concentrează atenția pe subiecte percepute a provoca nedreptăți – blocarea aderării complete și sentimentul că românii nu au aceleași drepturi precum restul cetățenilor UE. Din acest punct de vedere, clasa politică are marea responsabilitate de a nu cădea în capcana populismului deșănțat și de a prezenta cu onestitate realitatea obiectivă a faptului că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai rapidă sursă de progres și creștere a calității vieții pentru societatea românească din istoria noastră recentă. Pe de altă parte, clasa politică are o mare datorie de a răspunde frustrărilor populației prin promovarea intensă și mai ales compententă a intereselor românești în cadrul Uniunii, așa cum procedează toate statele”.

Avantajele aderării României la UE. Comparație 2014
47.6% dintre români consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje (față de 35.2% în 2014), 21.9% nici avantaje, nici dezavantaje (față de 41.5% în 2014), iar 27.7% mai degrabă dezavantaje (față de 19.9% în 2014). 2.8% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3.4% în 2014).
Sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje 52% dintre votanții PSD-PNL, 34% dintre votanții AUR și 75% dintre votanții ADU. Împărtățesc această părere 61% dintre tinerii între 18 și 29 de ani, 49% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta între  45 și 59 de ani și 48% dintre persoanele peste 60 de ani. 35% dintre persoanele cu studii primare, 44% dintre cei cu studii medii și 73% dintre persoanele cu studii superioare sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje. Aceeași opinie o au 33% dintre persoanele cu venituri mici și foarte mici, 54% dintre cei cu venituri medii și 67% dintre persoanele cu venituri mariși foarte mari. 64% dintre locuitorii Bucureștiului, 59 % dintre locuitorii din urbanul mare, 45% dintre locuitorii din urbanul mic și 39% dintre locuitorii de la sate sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje.

Prioritatea viitorilor europarlamentari români
42.3% dintre români cred că prioritatea europarlamentarilor care vor reprezenta România după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie să lupte că românii să aibă același drepturi ca restul cetățenilor europeni. 17.8% sunt de părere că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obțină aderarea completă a României la Schengen (și cu granițele terestre), 17.6% că ar trebui să obțină mai multe fonduri europene pentru România, 10.1% că ar trebui să apere interesele diverselor sectoare economice românești, iar 7.7% că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor la nivel european. 2.3% menționează altă prioritate, iar 2.3% nu știu sau nu răspund.

Cred că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să lupte că românii să aibă același drepturi ca restul cetățenilor europeni în special: votanții AUR, femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele albastre sau gri, locuitorii din rural. Votanții ADU, bărbații, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat sunt de părere într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație că viitorii europarlamentari români ar trebui în primul rând să obțină aderarea completă a României la Schengen. Cred că viitorii europarlamentari români ar trebui  în primul rând să obțină mai multe fonduri europene pentru România mai ales votanții PSD-PNL și locuitorii din București.

Informarea cu privire la activitatea instituțiilor europene și a europarlamentarilor români
26.8% dintre români consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Parlamentul European (față de 26% în 2014), în timp ce 72.3% că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 69% în 2014). 0.9% este ponderea non-răspunsurilor.

Citește și:

• Ion Mînzînă: „Mizăm să câştigăm peste 50% la alegerile locale”
• Slujba de Înviere la mănăstirea athonită de la Vlădeşti. Călugării au înălţat un drapel de 21 de metri
• Andrey Rublev, dezvăluire incredibilă după ce a câştigat titlul de la Madrid: „Nu m-am simțit atât de rău în viața mea. Sunt plin de medicamente”

Cât privește activitatea europarlamentarilor români, 26.1% se consideră mai degrabă informați (față de 26.9% în 2014), în timp ce 73% mai degrabă neinformați (față de 68.4% în 2014). 0.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
25.3% dintre cei intervievați cred că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Comisiei Europene (față de 22% în 2014), în timp ce 74.1% mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 72,3% în 2014). Ponderea non-răspunsurilor este 0.7%.

24.9 dintre respondenți consideră că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea Consiliului European (șefii de stat și de guvern) (față de 23.4% în 2014), în timp ce 73.9% că sunt mai degrabă neinformați în legătură cu activitatea acestei instituții europene (față de 70.5% în 2014). 1.2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Consideră  că sunt mai degrabă informați cu privire la activitatea instituțiilor europene măsurate (Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European) mai ales: votanții ADU, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare și cei cu un venit mai ridicat.
Votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele peste 60 de ani și angajații la stat se consideră mai degrabă informați cu privire la activitatea europarlamentarilor români într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.