Web Analytics

articol scris joi, 16 iunie 2016

Statul îi jupoaie pe urmaşii avocatului Istrate Micescu

# RA-APPS a cerut aproape 350 de mii de euro ca să le lase moștenitorilor în deplină posesie averea confiscată  abuziv de comunişti de la marele avocat # RA-APPS a cerut inițial și a primit 135.000 euro pentru o popicărie care nu mai există și o piscină dezafectată și mai vrea 200.000 euro  pentru o serie de „îmbunătăţiri” aduse clădirilor istorice aflate pe domeniu  # „Statul comite un abuz”, aceasta este concluzia moștenitorilor, prin vocea nepoatei Ioana Cristea Micescu

Cine și care sunt urmașii celebrului avocat

Celebrul „Complex Micești”, aşa cum apare în documentele oficiale, situat în satul Argeșelul (fost Ciumești), din comuna argeșeană Mărăcineni, a fost proprietatea de notorietate a avocatului, prof. universitar în Drept şi ministru, Istrate N. Micescu. Averea  acestuia a fost confiscată de către Stat în mod abuziv şi fără titlu, într-un context în care, după venirea comuniștilor la putere, celebrul om politic era exclus din barou, apoi arestat sub acuzația de „acțiuni de rezistență împotriva regimului de democrație populară” și condamnat, în 1948, la sentința de 20 de ani de temniță grea, condamnare care avea să-i și aducă, la vârsta de 70 de ani, moartea, în închisoarea Aiud. De 8 ani, de când instanța i-a recunoscut drept moștenitori ai averii, urmașii avocatului se luptă să intre în posesia efectivă a bunurilor confiscate de comuniști, ajunse între timp la RA-APPS. Este vorba de Anca Simionescu (succesoarea lui Roger Micescu, unul dintre fiii avocatului), de Istrate Is. Micescu (fiul avocatului, decedat recent, a cărui succesoare este Ioana Cristea Micescu) și de Elena Margarita Viforeanu Stanca Micescu, împreună cu fiica sa Andreea Vanesa Viforeanu Campos (succesoarele Anei Maria Viforeanu Micescu, fiica avocatului). 

Ce trebuie să elibereze statul din averea lui Istrate Micescu

„Noi, urmaşii săi, respectiv cei trei copii şi succesorii acestora, am intentat un proces de retrocedare a proprietăţilor conform legilor actuale ale ţării. Această acţiune legală a fost iniţiată după pronunţarea sentinţei de reabilitare a personalităţii istorice care a fost Istrate N. Micescu. Demersul juridic de retrocedare a proprietăţii s-a finalizat printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă,  pronunţată în şedinţa publică, în ianuarie 2008”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Ioana Cristea Micescu, nepoata celebrului avocat. Sentința amintită obligă RA-APPS să lase moștenitorilor  „în deplină proprietate şi liniştită posesie, imobilul situat în comuna Mărăcineni, judeţul Argeş – Complex Micești”, compus din: peste 13 mii de ha. de teren, construcțiile vechi ale proprietarului, confiscate fără titlu, mai exact vila P+1 numită de Istrate Micescu drept „Casa Muzelor”, înconjurată, în parc, de cele trei statui – simbolicele muze, care dădeau amprenta domeniului,  castelul de vânătoare P+1 (clădirea principală, din documente RA-APPS formată din: subsol, hol-parter, etaj, mansardă), un chioșc, o cabană, o cabină poartă, un alt chioșc în cruce, capela și cavoul familiei, plus construcțiile noi, mărul unor discordii ale moștenitorilor cu RA-APPS.
„Construcțiile noi sunt acele lucrări realizate în incinta proprietăţii noastre de către Statul Român pentru satisfacerea dorinţelor preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cel care beneficia de acest imobil inclus în patrimoniul de protocol: casă de serviciu P+1,  popicărie, centrală termică, piscină, rezervor, staţie de decantare, cabină pompe, cabină poartă”, mai spune nepoata avocatului Istrate Micescu.

Moștenitorii, puși la plată pentru construcțiile lui Ceaușescu

Toate aceste clădiri noi, identificate de raportul de expertiză omologat, „necesare sau voluptorii”, au fost…  imputate proprietarilor moștenitori. Mai exact, aceștia au fost obligați la plata sumei de 135.700 euro pentru niște adăugiri pe care, evident, nu și le-au dorit vreodată: „mă opresc doar asupra a două construcţii noi: «popicăria» şi «bazinul de înot» (cel din urmă necesar lui Nicolae Ceauşescu pentru tratarea afecţiunilor de care suferea. La recomandarea medicului s-au construit astfel de bazine pe toate proprietăţile pe care le utiliza). Celelalte obiective, construcţii noi, sunt doar anexe ale celor două”, după cum explică Ioana Cristea Micescu.

Ioana Micescu: „RA-APPS comite un abuz”

Interesant este că Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat aplică sentința nu în termenul stabilit, de trei ani, ci abia după șapte ani, timp în care business-urile dezvoltate de RA-APPS pe proprietatea familiei Micescu au continuat să aducă bani regiei, nu proprietarilor, dincolo de alte beneficii subînțelese.
„În intervalul acesta de trei ani în care aveau dreptul să intervină cu executor judecătoresc asupra tatălui meu care trăia și asupra celorlați  moștenitori, nu au intervenit, pentru că lor le mergea bine. Executarea s-a aplicat asupra mea și a celorlalți proprietari. Conform Sentinţei din 2008, RA-APPS avea tot dreptul de a aplica, prin executor judecătoresc, în termen de trei ani, conform normelor legale în vigoare, executarea proprietarilor privind despăgubirile pentru popicărie, bazinul de înot, etc. Însă, după șapte ani, atunci când RA-APPS înţelege să aplice sentinţa, comite un abuz”, mai spune Ioana Cristea Micescu.

Cum li s-au luat moștenitorilor primele 135 de mii de euro

În prezent, printr-o cunoscută casă de executori judecătorești, a fost pus sechestru extins asupra tuturor conturilor şi proprietăţilor succesorilor avocatului Istrate Micescu. Astfel, aceștia au fost forțați să plătească cele 135 de mii de euro pentru  investiții, care, fie nu mai există, fie sunt într-o stare jalnică. „Este vorba despre abuz şi pentru tardivitate, dar şi pentru că aceste construcţii noi au fost lăsate în paragină sau pentru că RA-APPS, în profitul său, le-a schimbat destinaţia. Astăzi, popicăria nu mai există. În acel loc s-a amenajat o terasă unde, în beneficiul comercial al RA-APPS, sunt invitaţi turiştii ca «în liniştea pădurii să profite de vila lui… Nicolae Ceauşescu», după cum apare pe un site de prezentare a domeniului. Bazinul de înot, abandonat, ajuns o groapă de gunoi, la numai câţiva metri faţă de terasa petrecăreţilor (nunţi, botezuri, parastase), este un adevărat pericol public. Această groapă are pe o latură adâncimea de 3 metri, după cum ne precizează expertiza omologată (exp. Pufan Petre)”, mai spune nepoata avocatului.

Pretențiile RA-APPS nu s-au terminat aici: regia mai cere alte 200.000 euro 

O întrebare firească pentru oricine s-ar arăta interesat de ceea ce se petrece la Micești este de ce RA-APPS aplică acest capăt de decizie cu tardivitate, după 7 ani. O edificare asupra acestui aspect o face tot Ioana Micescu.
„Pentru că, în tot acest timp, s-a schimbat destinaţia construcţiilor noi şi vechi în scopuri comerciale, uitând că această instituţie, prin definiţie, s-a înfiinţat ca fiind o Regie autonomă de administrare a Patrimoniului. Dacă Patrimoniul este format din imobile, în evidenţa Construcţiilor istorice şi din tezaurul Patrimoniului Naţional, cum este cazul Complexului Micești, atunci rolul RA-APPS este şi acela de conservare a acestui patrimoniu”, spune nepoata celebrului avocat.
Printr-o cerere reconvențională formulată la sentinţa 855/2008 privind restituirea proprietăţii „Complexul Micești”, RA-APPS sporeşte pretenţiile cu încă aproximativ 200.000 euro, efect al „amenajărilor şi modernizării clădirilor vechi”, cărora li s-ar fi  adus „îmbunătăţiri”.
„Afacerea este atât de senzaţională încât mă voi opri cu mai multe amănunte, deşi s-a vorbit în presa argeșeană de multe ori (mă întreb cu ce efect?) despre faptul că RA-APPS a schimbat destinaţia construcţiilor în scop comercial, având un beneficiu evident. Săracul «castel de vânătoare», rămas până în vremea lui Nicolae Ceauşescu un obiectiv de patrimoniu pentru Protocolul de Stat, e ţinta «modernizării» şi a «amenajărilor» în vederea transformării acestuia în «casă de oaspeţi». Această clădire istorică, operă a arhitectului van Saanen-Algy, autor, între altele, al clădirii Academiei Comerciale din Bucureşti, este supusă unui proiect realizat de prestigiosul R.A. Carpaţi în urma unui studiu efectuat ce face obiectul dosarului 3387/1995, beneficiar RA-APPS şi Complexul Olănești- Săvârșin, şi are ca scop, cităm din documente «îmbunătăţirea exploatării cu un minim de intervenţie. (…) O casă de oaspeţi deschisă la cât mai mulţi consumatori, prin eficientizarea spaţiului»”, mai spune Ioana Cristea Micescu.

Clădirea istorică, transformată barbar în crâşmă şi hotel

La subsolul clădirii a fost amenajată o cramă, la parter o crâșmă, iar la mansardă și etaj un hotel (modest) de trei stele. Noile amenajări n-au adus plus valoare decât din punctul de vedere al RA-APPS, pentru că în opinia moștenitorilor și a oricărui ochi critic care privește aceste intervenții, interioarele imobilului au fost pur și simplu mutilate. „În acest sens, s-a intervenit prin distrugerea pereţilor iniţiali, modernizarea prin înlocuire a șemineelor realizate de celebra firma Ruffer, cu calorifere, micşorarea camerelor, sporirea numărului băilor, una la fiecare cameră, dotarea cu gresie şi faianţă şi alte orori în total dezacord cu estetica iniţială a interioarelor. S-a adăugat o centrală telefonică tip hotel, satelit tv, s-au obţinut autorizaţiile de funcţionare turistică etc.
În logica RA-APPS, pentru toate aceste îmbunătăţiri urmează să se pretindă despăgubiri urmaşilor. Proprietarii au avut îndrăzneala să solicite după mai bine de jumătate de secol de la răpirea fără titlu, respectarea unui drept fundamental, prevăzut de Constituţie!”, spune Ioana Micescu.
La acest moment, pe proprietatea moștenitorilor se desfășoară în continuare, bine-merci, activități comerciale aducătoare de beneficii, evident nu proprietarilor acestor spații. Cum se poate acest lucru? „Cum se face că acolo se mai desfăşoară activităţi comerciale? De ce nu am fost puşi în posesie? Pentru că RA-APPS condiţionează acest act juridic de retrocedare cu plata despăgubirilor ilegale”, mai spune Ioana Micescu.

Nepoata doreşte să facă la Miceşti „un centru internaţional de teatru, pe modelul Avignon”

Nepoata avocatului Istrate Micescu, doctor teatrolog-filmolog Ioana Cristea Micescu, și-ar dori să vadă clădirile  bunicului său prinse în circuitul patrimoniului istoric şi cultural naţional. O dorință încă departe de realizare, având în vedere războaiele pragmatice pe care urmașii fostului ministru sunt forțați să le poarte prin instanțe. „Ce îmi doresc să redevină acest loc, construit de bunicul meu? Visez ca dintr-o simplă pensiune şi cârciumă, castelul de vânătoare împreună cu cele 13 ha, dintre care 7 ha pădure, ce îl înconjura, să reintre în circuitul patrimoniului istoric şi cultural naţional. Îmi doresc să pot decide pentru proprietatea familiei ca acest domeniu să devină un centru internaţional de teatru, aflat la intersecţia dintre Bucureşti, Piteşti, Sibiu, atunci când vom avea autostrăzi asfaltate. Aşa cum Franţa are Avignonul!”, încheie nepoata lui Istrate Micescu.
Material realizat de Isabela Moiceanu

Distribuie!

0 Comentarii

Elevă de 16 ani transportată la spital după ce i s-a făcut rău la ore. Polițiștii verifică dacă a consumat droguri

O elevă de 16 ani de la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca a ajuns la spital după ce i […] Citește!

CNAIR anunță lucrări de mentenanță duminică noaptea

Duminică, timp de 20 de minute, lucrări de mentenanță vor afecta activitățile de control specifice CNAIR! CNAIR informează utilizatorii rețelei […] Citește!

Hackerii au expus datele a mii de clienți ai unor bănci și companii de carduri. Ce informații au fost compromise

Datele personale a mii de clienți ai unor instituții financiare importante, printre care JPMorgan Chase, Visa și Mastercard, au fost […] Citește!

România și-a aflat adversara din barajul pentru menținerea în Liga B a Nations League

Naționala României va întâlni Estonia în barajul pentru menținerea în Liga B a UEFA Nations League. Tragerea la sorți a […] Citește!

Motociclist reținut de polițiștii din Costești

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Costești au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria […] Citește!

IPJ Arges

Doi angajați ai IPJ Argeș, vizați de ANI în dosare de incompatibilitate

Agenția Națională de Integritate a semnalat două situații de posibilă încălcare a legislației privind incompatibilitățile, în care sunt implicați doi […] Citește!

Ajutor de înmormântare pentru românii decedați în străinătate. Condițiile pentru acordarea banilor

Familiile românilor care își pierd viața în străinătate pot beneficia de ajutor de înmormântare acordat de statul român, dacă sunt […] Citește!

Biletele de tren se scumpesc din nou. Ce prețuri vor fi aplicate din decembrie 2026

Călătoriile cu trenul vor fi mai scumpe începând cu 13 decembrie 2026. Tarifele biletelor și abonamentelor vor crește cu 6,61% […] Citește!

Încep înscrierile în programul Casa Verde Baterii 2026

Proprietarii de locuințe care au instalate panouri fotovoltaice se pot înscrie, începând de vineri, 20 noiembrie, în programul Casa Verde […] Citește!

Bani în plus la pensie înainte de Crăciun: Guvernul oferă un ajutor de până la 500 de lei în luna decembrie

Pensionarii din România cu venituri de până la 3.000 de lei inclusiv vor primi în luna decembrie un sprijin financiar […] Citește!

Raed Arafat a fost trimis în judecată de Parchetul Militar

Raed Arafat a fost trimis în judecată de Parchetul Militar. Șeful DSU este acuzat de infracțiuni la regimul vamal în […] Citește!

Pitești. Șofer de taxi, reținut pentru conducere fără permis

Polițiștii Biroului Rutier Pitești au continuat cercetările într-un dosar de conducerea unui vehicul fără permis și au reținut un bărbat […] Citește!

Omul săptămânii

Gheorghe Smeoreanu

Opinie

Despre puţină carte şi multă prostie în „Educata Românie”

Din ediția tipărită

Student oltean la Pitești, despre viața de căminist în „Doja”

Tânărul Sebastian, originar din Tufeni – Olt, este student în anul III la Contabilitate și informatică de gestiune în cadrul […] Citește!

S-a mai îmbolnăvit o casă în Pitești

În centrul Piteștiului se întâmplă un fenomen absolut misterios. Din când în când, de ceva ani, câte o casă veche, […] Citește!

Sesizare analizată de Curtea de Conturi în legătură cu activitatea Bibliotecii Județene. Trei abateri constatate

O petiție adresată în noiembrie 2025 Curții de Conturi a României cu privire la respectarea legii în desfășurarea activității Bibliotecii […] Citește!

Foto-pamflete

Încă un monument refuzat de Primăria Câmpulung. Casa Olaru se vinde cu 600.000 euro

Pe lista imobilelor monument pentru care administrația câmpulungeană nu și-a folosit dreptul de preemțiune în vederea achiziționării a intrat și […] Citește!

Incendiul de la „By The Lake” şi Colonelul, un personaj omnipotent care veghează la „liniştea” zonei

Se pare că la Curtea de Argeș nu mai este nevoie doar de pompieri, polițiști și anchetatori. Avem nevoie și […] Citește!

La Câmpulung au venit cinci medici, acum se caută şefi de secţii

Cu Secția Oncologie redeschisă după cooptarea a doi medici și cu Urgențele deservite de încă trei medici, Spitalul Municipal Câmpulung […] Citește!

Primăria Câmpulung merge înainte cu pensionarii

Deși administrația locală beneficiază din plin de experiența consilierilor personali ai șefilor executivului, mai este nevoie și de susținere de […] Citește!

Foto-pamflete

Indicator cu eroare la Apele Române! ABA Argeş-Vedea a picat pe eroare

Recentul audit financiar efectuat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ca rezultat tot o opinie împărțită a inspectorilor, […] Citește!