Ilustraţie de MAKE: Am scris pe Google Translate cuvintele „faţa carte zahăr munte” şi când am cerut traducerea în limba germană, programul a afişat fără ezitare „Facebook-Zuckerberg”. Alteori, programul refuză traducerea în germană şi afişează „Facebook Sugar Mountain”. Robotul a tradus: „Gesicht Buch Zucker Berg”.
Cortina se ridică treptat şi este tot mai vizibilă partea urâtă din spatele reţelelor de socializare. Cinci miliarde de oameni mişună prin aceste reţele, iar controlul, cu toată Inteligenţa Artificială care există, e greu de realizat. Abuzuri, manipulări, mizerii s-au tot rostogolit din cauza lipsei de interes, dorinţei de câştig sau a imposibilităţii tehnice în ceea ce priveşte controlul mai strict al imaginilor şi mesajelor. Scuze se găsesc din plin, dar mult mai multe sunt victimele din rândul minorilor. Cum se înmulţesc plângerile concrete, cu victime reale ale lumii virtuale, lucrurile au intrat serios în vizorul autorităţilor, iar viitorul acestor reţele nu mai pare la fel de luminos ca în urmă cu un deceniu. Nu este mai puţin adevărat că există o tabără care de fiecare dată aruncă în balanţă „libertatea de exprimare” şi care consideră că restrângerile impuse dintr-o anumită direcţie fac rău într-o alta.
În Congresul SUA a avut loc o audiere în care s-au lansat acuzaţii dure şi s-au cerut şi scuze de la cel mai înalt nivel, cinci directori de mari companii din domeniu fiind prezenţi. Dincolo de scuze, şeful Facebook a fost întrebat direct dacă va plăti, din miliardele câştigate, despăgubiri pentru victimele abuzurilor şi hărţuirilor sexuale, iar răspunsul nu a fost deloc în marja „Da sau Nu”. De altfel, este evident că şefii reţelor de socializare încearcă din răsputeri să minimalizeze problemele.
În timpul audierii în Congres privind presupusele prejudicii online aduse copiilor, Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, s-a adresat părinţilor victimelor din Senat şi şi-a cerut scuze, relatează The Guardian. „Îmi pare rău pentru tot ceea ce aţi trăit cu toţii”, a spus Zuckerberg în timp ce părinţii ţineau în mână fotografii ale copiilor lor care au murit în urma exploatării sexuale sau a hărţuirii prin intermediul reţelelor de socializare: „Nimeni nu ar trebui să treacă prin ceea ce au suferit familiile voastre şi de aceea investim atât de mult şi vom continua să facem eforturi la nivelul întregii industrii pentru a ne asigura că nimeni nu trebuie să treacă prin ceea ce au avut de suferit familiile voastre”.
Directorul general al Snap Inc, Evan Spiegel, a transmis condoleanţe similare părinţilor ai căror copii au avut acces la droguri ilegale pe Snapchat. Părinţii a peste 60 de adolescenţi au intentat un proces la sfârşitul anului 2023 împotriva Snap pentru că ar fi facilitat achiziţionarea de către copiii lor de droguri care au fost folosite în supradoze. „Îmi pare foarte rău că nu am reuşit să prevenim aceste tragedii. Lucrăm din greu pentru a bloca toţi termenii de căutare legaţi de droguri pe platforma noastră”, a declarat Spiegel. Zuckerberg şi Spiegel s-au numărat printre cei cinci directori care au fost interogaţi miercuri în Congres, în cadrul unei audieri intitulate „Big Tech and the Online Child Sexual Exploitation Crisis”. Audierea a fost convocată pentru a „examina şi investiga flagelul exploatării sexuale online a copiilor”, potrivit unei declaraţii a comisiei judiciare a Senatului SUA. Au fost prezenţi, de asemenea, directori executivi, printre care Linda Yaccarino de la X (fostul Twitter), Shou Zi Chew de la TikTok şi Jason Citron de la Discord. Felul în care Zuckerberg a pornit discuţia a stârnit rumoare în sală: „Corpul existent de lucrări ştiinţifice nu a arătat o legătură de cauzalitate între utilizarea social media şi faptul că tinerii au o sănătate mintală mai proastă”. Senatul a fost plin cu familii ale victimelor şi avocaţi, Lindsey Graham (senator republican) declarând că „avem un public numeros, cel mai numeros pe care l-am văzut în această sală”. Senatorul republican din Carolina de Sud a acuzat firmele de socializare că „distrug vieţi şi ameninţă însăşi democraţia”. „Ştiu că nu vreţi să fie aşa, dar aveţi mâinile pătate de sânge”, le-a spus el directorilor. În declaraţiile de deschidere, Dick Durbin (senator democrat) a declarat că lupta împotriva pericolelor cu care se confruntă copiii online a fost una dintre „priorităţile sale de top” în calitate de preşedinte al comisiei şi că exploatarea sexuală a copiilor online este „o criză în America”. Durbin le-a spus executivilor că platformele lor social media şi aplicaţiile de mesagerie au „oferit prădătorilor noi instrumente puternice pentru a exploata sexual copiii”. „Alegerile lor de design, eşecurile lor de a investi în mod adecvat în încredere şi siguranţă, căutarea constantă a angajamentului şi a profitului în detrimentul siguranţei de bază a tuturor îi pun pe copiii şi nepoţii noştri în pericol”, a afirmat Durbin.
Executivii care au apărut în Congres au subliniat în mod repetat controalele şi instrumentele pe care le-au introdus pentru a gestiona experienţele online ale copiilor şi pentru a atenua prejudiciile. În observaţiile pregătite, Zuckerberg a declarat că Meta a introdus peste 30 de astfel de instrumente în ultimii opt ani, inclusiv controale care le permit părinţilor să stabilească limite de timp pentru utilizarea aplicaţiilor şi să vadă pe cine urmăresc şi cu cine se implică online copiii lor. El a adăugat că Meta a cheltuit 20 de miliarde de dolari pentru siguranţă şi securitate începând din 2016 şi a angajat aproximativ 40.000 de persoane pentru a răspunde unor astfel de preocupări. „Ne-am angajat să protejăm tinerii de abuzuri în cadrul serviciilor noastre, dar aceasta este o provocare continuă”, a spus el, adăugând: „Pe măsură ce ne îmbunătăţim apărarea într-un domeniu, infractorii îşi schimbă tacticile, iar noi trebuie să găsim noi răspunsuri”.
Faptul că infractorii sunt mereu cu un pas înainte nu reprezintă o scuză pentru companii, iar negarea problemelor nu reprezintă, sub nicio formă, o soluţie. Nici măcar în lumea virtuală.
Astfel de audieri vor continua şi în perioada următoare, existând intenţia unor reglementări mai dure ale activităţii reţelelor.
• 100.000 de victime zilnic
La jumătatea lunii trecute au apărut o informaţii care conţin cifrele unui adevărat dezastru. Meta estimează că aproximativ 100.000 de copii care folosesc Facebook şi Instagram au parte zilnic de hărţuire sexuală online, inclusiv prin „imagini ale organelor genitale ale adulţilor”, potrivit documentelor interne ale companiei făcute publice, a relatat The Guardian. Dosarul judiciar publicat include mai multe acuzaţii împotriva companiei, bazate pe informaţiile primite de biroul procurorului general din New Mexico din prezentările angajaţilor Meta şi comunicările dintre angajaţi. Documentele descriu un incident din 2020, când fiica de 12 ani a unui director de la Apple a fost abordată prin IG Direct (Instagram direct Messenger), produsul de mesagerie al Instagram. „Acesta este genul de lucru care enervează Apple până la punctul de a ameninţa că ne va scoate din App Store”, s-a înfuriat un angajat Meta, potrivit documentelor. Un angajat senior Meta a descris modul în care propria fiică a fost abordată prin Instagram, ca mărturie în faţa Congresului SUA, la sfârşitul anului trecut. Eforturile sale de a rezolva problema au fost ignorate, a spus el. Dosarul este cel mai recent dintr-un proces iniţiat de biroul procurorului general din New Mexico pe 5 decembrie 2023, care susţine că reţelele sociale ale Meta au devenit pieţe pentru prădătorii de copii.
Raul Torrez, procurorul general al statului, a acuzat Meta că le permite adulţilor să găsească, să trimită mesaje copiilor şi să apeleze la grooming-ul sexual (n.r. – ademenirea de către un adult a unui copil, pentru a fi supus abuzurilor sexuale). Compania a negat afirmaţiile din proces.
• Ministrul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, în discuţii cu oficiali din marile companii de tehnologie
Ministrul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, Bogdan Ivan, a afirmat că a avut discuţii cu oficiali din marile companii de tehnologie prin care încearcă să se asigure că România nu va fi în perioada următoare ţinta unor valuri masive de deepfake. Bogdan Ivan a vorbit şi despre posibilitatea ca în viitorul apropiat să fie creat în România un centru de date al Google: „Există discuţii la cel mai înalt nivel cu marile companii de tehnologie, în special cu cele din Statele Unite ale Americii, pentru dezvoltarea de capacităţi şi capabilităţi noi pe teritoriul României, într-o deschidere extraordinară a Guvernului României şi a premierului Marcel Ciolacu. (…) Sper că în cel mai scurt timp să vă pot da nişte date concrete, în speţă până la jumătatea anului 2024, să venim cu nişte informaţii concrete. În momentul de faţă, date fiind informaţiile sensibile, discutate, nu avem acordul celorlalţi parteneri ca să dezvăluim aceste date. Dar vă garantez că în secunda în care vom avea lucruri foarte clare cu oricare dintre companiile mari de tehnologie care vor veni să investească masiv în România, veţi fi primii care o să aflaţi, pentru că este interesul direct al României să avem aceste capabilităţi pe teritoriul României. (…) Am negocieri şi discuţii şi cu oficialii Google, şi Meta, şi Microsoft, şi IBM, şi cu foarte multe companii mari de tehnologie, atât în contextul investiţiilor lor în România, cât şi în contextul perioadei complicate pe care o tranzităm, de la ameninţările care vin de la softul de inteligenţă artificială până la deepfake. Şi nu vă ascund faptul că inclusiv ieri am avut discuţii cu oficiali din marile companii de tehnologie prin care încercăm să ne asigurăm că România nu va fi în perioada următoare ţinta unor valuri masive de deepfake”. Întrebat ce se va întâmpla dacă vor apărea filmuleţe false în online cu candidaţii din alegeri, ministrul Cercetării, Digitalizării şi Inovării a răspuns: „Acum lucrez la un mecanism împreună cu platformele mari de tehnologie care sunt baza de distribuire a unor astfel de teme ca şi conţinut, iar în momentul în care avem un acord general împreună cu ei, pot să vă spun că lucrăm la încă două acte normative şi anume Digital Service Act, care e o reglementare la nivel european şi pentru care noi încă din luna decembrie am transmis-o, am trecut-o de guvern şi am transmis-o către Parlament pentru a fi adoptată în cel mai scurt timp posibil. Şi în acelaşi timp avem o iniţiativă legislativă din luna iulie 2023, care în momentul de faţă se află la Camera Deputaţilor, legea Deep Fake, prin care acele persoane sau entităţi care generează astfel de conţinut folosind instrumente de AI şi care nu specifică foarte clar că acel conţinut nu este creat într-o formă reală, adică nu este creat cu acordul persoanei care apare acolo, trebuie sau să afişeze acest lucru, sau că este un pamflet, dacă nu, vor suporta rigorile legii. Iar rigorile legii sunt de la amendă până la 200.000 de lei sau chiar închisoare, în situaţii mai complexe”.
• Cinci miliarde de persoane au conturi pe reţelele sociale
Numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a depăşit pragul de cinci miliarde de persoane în 2023, adică 62,3% din populaţia mondială. În 2023, numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a crescut cu 5,6% comparativ cu 2022, în timp ce populaţia mondială a înregistrat o creştere de 0,9%, precizează un raport elaborat de agenţia We are social şi compania Meltwater, pe baza estimărilor realizate de Kepios, o firmă specializată în analiza sectorului digital. Comparativ, la nivel mondial există 5,35 miliarde de persoane care dispun de o conexiune la Internet. Cea mai importantă reţea socială, în funcţie de numărul de utilizatori, este Instagram (parte din grupul Meta) cu un total de 1,65 miliarde de utilizatori, urmată îndeaproape de TikTok (1,56 miliarde de utilizatori). Autorii raportului au recunoscut totuşi că există o anumită lipsă de precizie cu privire la conturile automatizate sau cu privire la persoanele care au deschis conturi sub diferite identităţi. Ca o dovadă a curiozităţii generată de inteligenţa artificială, pagina Wikipedia cea mai consultată în 2023, în toate limbile cumulate, este cea a ChatGPT, cea mai cunoscută inteligenţă artificială generativă dezvoltată de firma OpenAI.
• Utilizatorii din UE vor putea să-şi deconecteze conturile între ele
Gigantul tehnologic Meta, cu sediul în SUA, a anunţat că utilizatorii din Uniunea Europeană vor putea în curând să-şi deconecteze între ele conturile de Instagram şi Facebook, precum şi alte servicii Meta. Acest lucru se va întâmpla în anticiparea noului Digital Markets Act (DMA) al blocului comunitar, care va intra în vigoare în martie. Modificările le vor permite utilizatorilor din UE, Spaţiul Economic European şi Elveţia să folosească multe dintre serviciile Meta fără a avea datele lor partajate între diferite platforme. De exemplu, utilizatorii vor putea folosi Facebook Messenger ca un serviciu de sine stătător, fără un cont Facebook. Cei care au conectat anterior între ele conturile de Facebook şi Instagram vor avea opţiunea de a le deconecta. De asemenea, utilizatorii Facebook Marketplace şi Facebook Gaming vor putea accesa aceste servicii fără ca informaţiile de la conturile lor primare de Facebook să fie accesibile. Cu toate acestea, Meta a subliniat că această opţiune ar conduce la o funcţionalitate redusă. Compania a spus că „în următoarele câteva săptămâni” va începe să trimită notificări către utilizatorii din regiunea unde se aplică legea, oferind opţiunea de deconectare a serviciilor între ele. Aceasta include capacitatea de a împiedica Meta să combine date despre utilizarea Facebook şi Instagram.
DMA se aplică la şase companii tehnologice majore, în principal din Statele Unite, inclusiv Meta. Aceste companii sunt desemnate drept „gatekeepers”. În plus faţă de controlarea modului în care gatekeeper-ii pot partaja date între servicii, DMA cuprinde o gamă largă de reglementări ce vizează sporirea competiţiei şi crearea unui nivel de concurenţă pentru companiile care depind de gatekeeper-i pentru a-şi furniza serviciile. Alte schimbări semnificative aşteptate în UE rezultate din DMA includ realizarea serviciilor de mesagerie precum WhatsApp şi Facebook Messenger interoperabile cu concurenţii şi constrângerea Apple să le permită dezvoltatorilor să-şi distribuie aplicaţiile iOS în afara Apple Store.
• Meta a blocat accesul adolescenţilor la subiectele sensibile
Meta a decis să ascundă de adolescenţi postările care abordează subiecte ce le pot da idei periculoase. Meta anunţă că postările care au legătură cu anumite subiecte sensibile, precum autoflagelarea, violenţa grafică, tulburări de alimentaţie şi altele, nu vor mai fi vizibile în newsfeed-urile adolescenţilor. Postările care intră în categoriile de acest gen vor fi pur şi simplu ascunse celor mici pentru a nu-i expune pe aceştia unor idei periculoase. Compania spune că, înainte de a lua măsura, s-a consultat cu experţi în dezvoltarea adolescenţilor pentru a decide ce tipuri de conţinut ar trebui blocat. În plus, adolescenţii care folosesc deja Instagram sau Facebook vor fi trecuţi automat la cel mai restrictiv set de setări disponibile pentru cele două reţele. Aceste setări vor bloca o serie de facilităţi. Printre altele, adolescenţii nu vor mai putea fi contactaţi decât de utilizatorii pe care-i urmăresc, iar comentariile deranjante vor fi ascunse automat. Acestea sunt unele dintre cele mai stricte măsuri luate vreodată de Meta pentru protecţia adolescenţilor şi vin pe fondul mai multor procese care acuză compania că a urmărit în mod special să atragă copii sub 13 ani şi că nu a fost transparentă cu privire la modul în care gestionează conturile acestora.
Articol preluat din ziarul Bursa.ro
0 Comentarii