„Luminile” la care aș dori să fac referire, la dimensiunile limitelor mele în domeniu, cuprins de tristețe și îngrijorare, se referă la abandonul, tot mai frecvent, de pe piața mass-media, a presei în format print. Sunt unul dintre aceia, și cred că mulți ca mine, văduvit de „tolba” de abonamente la ziare centrale și locale pe care le primeam zilnic, în decursul vieții mele. Consider informația, știrea, dar mai ales comentariile, editorialele, despre lumea care ne înconjoară, ca o componentă majoră, o adevărată hrană în activitatea și existența într-o societate hiper-relaționată!
Încetează apariția cotidienelor și, odată cu aceasta, trebuie să conștientizăm că în spatele acestui fenomen se oprește sau se reduce viața creativă, vocația multor eminenți jurnaliști argeșeni (maeștri ai peniței), valori neprețuite! Unii dintre aceștia, la dimensiunile de rigoare, au devenit adevărate instituții, și-au adus contribuția la îmbogățirea, la înnobilarea zestrei culturale, la tezaurul de idei, concepte, gânduri înalte, înțelepte, frumoase, de care ne bucurăm. Totuși, societatea este vitregită prin lipsa aportului acestora la tot ce se clădește în viața spirituală și nu numai. Câtă nevoie pentru apărarea adevărului, a cinstei și bunei cuviințe. Cât de necesare tribune în sprijinul educației, instrucției, noului, progresului! Unii, urmând legile firii, părăsesc „baricada” biologic. Este o mare pierdere, însă, când cei ajunși la apogeul maturității profesionale nu-și mai pot „vărsa sacul” cu nestematele experienței acumulate într-o viață, lipsindu-ne zilnic, așa cum ne obișnuisem, de adevărate raze de lumină!
Citește și Pastila de frumos. O ţară bogată cu ţărani bogaţi
În ce mă privește, îmi lipsesc Marin Ioniță, Traian Ulmeanu, Mihai Golescu, începuturile Magdei Grigore, Florin Chivoci, Eduard Tomaziu, Mirela Neagoe, cu începuturile ei de critică artistică a standurilor din Expoziția Simfoniei. Am simțit eficiența fiind beneficiar (eu și, implicit, Simfonia) al aportului presei, reușind să fie menținută cât de cât, la nivelul pretențiilor de manifestare culturală, de înaltă spiritualitate tehnico-științifică, de notorietate la nivel internațional. Am subliniat și cu alte prilejuri rolul presei în perenitatea Simfoniei, a celor 46 de ediții, spre bucuria sufletului și elevarea gândurilor sutelor de mii de vizitatori. Citez câteva exemple majore din viața Simfoniei. În anul 2017, capacitatea intelectuală a edililor din epocă a decis ca Expoziția dendro-floricolă (de fapt, esența Simfoniei) să nu se mai organizeze, fiind suficient Târgul de flori din stradă. A fost, de fapt, finalul câtorva ediții în care s-a renunțat, treptat, la a fi invitați în expoziție cercetători în domeniu, oameni de știință din universități, grădini botanice, administrațiile spațiilor verzi din marile municipii cu început chiar de participare internațională! Au fost înlocuiți cu comercianți luați din stradă. Am intervenit publicând „Simfonia lalelelor a murit”.
Urmare, reproduc din „Jurnalul de Argeș”: „Vom avea și Expoziție florală la Casa Cărții, în afara standurilor cu vânzare din centrul municipiului”, sub semnătura lui Marius Ionel . Mai citez câteva titluri apărute în decursul timpului. „Simfonia lalelelor fără mici și bere pe Strada Mare”, „Manifestare cultural științifică sau Târg comercial?”, „Să salvăm Simfonia Lalelelor de la banalizare, bagatelizare”. Alături de numeroase „apeluri” pentru menținerea la înălțime.
Pe de altă parte, nu putem cuantifica, și în ce măsură, dacă razele luminilor din mass media argeșeană ar fi fost mai incidente, mai concentrate, mai virulente, ar fi putut opri mâinile hrăpărețe care au distrus industria argeșeană?! Socot că trebuie să lăsăm istoria să așeze lucrurile așa cum ele au decurs, de altfel și la nivel național, să acceptăm partea luminoasă a contribuției și, mai ales, să sperăm într-o permanentă regenerare, să ne bucurăm de adevărata ei menire în existența noastră. Celor ce au puterea să „lumineze print”, toată considerația și prețuirea, mai ales că se impune a fi o contrapondere la hiper-invazia micilor ecrane, majoritatea cu tematici profund dăunătoare unei societăți așezate.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Evocări din trecute rădăcini
Citește și Pastila de frumos. Ferma – oportunitate pentru revenirea „căpşunarilor”
0 Comentarii