Cunoscută sub numeroase denumiri, în funcție de regiune: Floarea Reginei, Albumiță, Steluță, Siminic, Albumeală, Flocoșiță, Edelweiss, Crucea Voinicului, Floarea Doamnei, Tudeliță, Floarea Bucegilor. Cu toate că este foarte rară și crește pe stâncile neroditoare ale Carpaților, la înălțimi de peste 1800 m (în Alpi, întâlnită până la 3000 m), pe numele științific de Leontopodium Alpinum, am ales-o pentru a începe un An Nou cu o floare mai aparte, datorită frumuseții sale, gingășiei și aspectului delicat, floare cu formă de stea, cu petalele alb-gălbui și frunze pufoase. Mai nou, i s-a descoperit și un secret, dimineața și seara degajă un parfum intens, deosebit de plăcut. I s-a dat și numele de Floarea Reginei, în cinstea primei regine a României, Elisabeta, care o îndrăgea nespus de mult. Pentru a fi protejată a fost declarată Monument al naturii, consemnată în monitorul Oficial nr. 148 din 7 iulie 1930. Recent a fost luată în studio de Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, unde cercetătorul Costel Vânătorul anunță că a obținut plante care au dat semințe, este în curs de aclimatizare și are speranța că, în curând, va putea fi admirată în ghivece și jardiniere din întreaga țară. În unele legende, Floarea de Colț este legată de Nașterea Mântuitorului; Steaua alb-gălbuie călăuzindu-i pe magi spre Bethleem, care, după găsirea Pruncului Sfânt, s-a coborât pe pământ, oprindu-se în înaltul stâncilor. Am ales o floare în speranța ca anul care vine să fie presărat cu… flori, cu gânduri curate… și înalte, precum o Simfonie.
Am ales o floare pentru a conștientiza că fiecare dintre noi, zi de zi, mânuim „flori”; toate bancnotele românești au gravate flori, cea de 50 de lei chiar Floarea de Colț, celelalte – maci și chiar lalele, cea de 20 de lei. Sub semnătura perenului guvernator Mugur Isărescu – providențial totodată prin prisma echilibrului financiar al țării. Am ales Floarea de Colț în dorința și speranța că, alături de alte noi creații din lumea mirifică și nemărginită a frumosului, va fi prezentă într-un stand al Expoziției din acest an a Simfoniei Lalelelor. O floare, pentru că, buchetate în nestemate aranjamente de minți și mâini maestre, am reușit să sădesc sentimente în cochetul nostru Pitești, precum ale unei eleve de 16 ani, consemnate după vizitarea Expoziției primei ediții, din 1978; „Am descoperit astăzi, pentru prima dată în viața mea, o lume mirifică de flori, de culori, de plante ornamentale, cu mare măiestrie prezentate. Plec de la această Expoziție mai bogată, liniștită, cu gânduri înalte și curate” și, precum ea, sute de mii de vizitatori ai celor 46 de ediții ale Simfoniei Lalelelor. Am ales o floare având în vedere o adevărată perlă literară din penița maestrului Marin Ioniță: „Câtă liniște, câtă pace, câtă bucurie, câtă fericire, în lumea florilor. Parcă ne-am afla pe alt tărâm. Să îngenunchem și să cerem binecuvântarea florilor, ca să ne putem purifica și tămădui de toate bolile vanității și orbului orgoliu, în luptele noastre pentru interese și putere”.
Am ales o floare și pentru că, printr-o coincidență, ziua de azi aniversează începutul cărării lungului drum prescris mie de soartă, început la 3 ianuarie 1933, la care astăzi se adaugă cea de a 91-a floare!
Am ales o floare care la noi a ajuns cunoscută și prin cântecul lui Ducu Bertzi și versurile lui Viorel Popescu: „Tu, floare-de-colț,/ minune sub bolți,/ Fragedă stea, iubita mea./ Floare ninsă-n vârf de stâncă,/ Mai presus de nori și stele,/ Cine oare să te-ajungă? /Numai dorurile mele”.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Indicaţie Geografică Protejată
Citește și Pastila de frumos. File din istoria pomiculturii argeşene
0 Comentarii