Exclusivitate. Adjunctul lui Kövesi anunţă două bombe în Argeş: dosarul pădurii Trivale şi Permise II

# Marius Iacob: „Nouă persoane sunt urmărite penal pentru retrocedarea a 32,8 ha în Pădurea Trivale” # Procurorul general adjunct al DNA, structura centrală, declară într-un interviu eveniment acordat Jurnalului de Argeș că ancheta în cazul pădurii Trivale a fost redeschisă printr-o ordonanță din 23 februarie anul acesta  # Cei 9 suspecți, cărora li s-au adus la cunoștință faptele, încadrarea juridică a acestora, drepturile și obligațiile procesuale, sunt urmăriți penal  pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată # Marius Iacob mai dezvăluie și că s-a început urmărirea penală in rem într-un dosar disjuns din Dosarul permiselor, așa numitul „Permise II”

Procuror şef adjunct la structura centrală a DNA, din iunie 2013, argeșeanul Marius Iacob este una dintre cele mai apreciate şi respectate personalităţi din sistemul judiciar românesc. Un procuror ce are la activ multe dosare de răsunet instrumentate, Marius Iacob este originar din Câmpulung, unde a locuit până la vârsta de 12 ani. Marius Iacob a fost primul procuror care a avut curajul să-i pună cătuşele lui Sorin Ovidiu Vîntu şi chiar să obţină arestarea preventivă a magnatului şi apoi condamnarea definitivă a acestuia într-un dosar de şantaj. Tot Marius Iacob a coordonat depistarea şi apoi extrădarea din Indonezia a părintelui FNI, Nicolae Popa. Iacob este cunoscut şi pentru faptul că a instrumentat – alături de alţi doi colegi – celebrul dosar al dispariţiei avocatei Elodia Ghinescu. Marius Iacob are un CV de invidiat, fiind pe rând, înainte de a ajunge la DNA, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, procuror-şef al Secţiei Urmărire Penală, Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prim adjunct al procurorului general al României.  Zilele trecute, Marius Iacob ne-a acordat un amplu interviu în exclusivitate, primul de când este în funcţia de procuror şef adjunct al DNA. În interviul pe care îl puteţi citi mai jos Marius Iacob vorbeşte despre legăturile sale cu Argeşul şi face dezvăluiri în premieră despre dosarul în care se investighează „teleportarea” a 32,8 hectare de teren de la Răteşti în Pădurea Trivale. Tot procurorul şef al DNA vorbeşte şi despre un dosar disjuns din celebrul Dosar al Permiselor.

„M-a impresionat procurorul de şedinţă din divorţul părinţilor mei”

# Ați trăit până la 12 ani la Câmpulung. Care sunt cele mai speciale amintiri din acea perioadă?
– Cea mai plăcută amintire din acea perioadă este legată de cei 4 ani petrecuţi în clasele primare, când am avut şansa să fiu repartizat la o clasă în care am avut-o ca învăţătoare pe doamna Popescu Cornelia. Doamna Popescu a fost persoana care mi-a marcat evoluţia şcolară ulterioară, întrucât era un foarte bun pedagog şi mergeam cu mare drag la şcoală. O altă amintire plăcută se referă la profesia pe care a avut-o mama mea, aceea de asistent medical, întrucât mă lua deseori la ea la serviciu, unde înţelegeam că ea şi ceilalţi colegi ai ei fac bine oamenilor bolnavi.
# Care este frecvența cu care reveniți în Argeș pe meleagurile natale?
– În judeţul Argeş merg rar, o dată sau de două ori pe an. De fiecare dată, sunt în trecere, întrucât nu mai am rude acolo şi nu am mai ţinut legătura cu prietenii pe care mi-i făcusem în primii ani de şcoală. Vreau să precizez că, în perioada 2007-2010, am fost de multe ori în judeţul Argeş, cu prilejul cercetărilor pe care le efectuam în dosarul „Elodia”.
# Spuneați la un moment dat că v-ați hotărât să deveniți procuror de la 12 ani și că v-a influenţat indirect în luarea deciziei procurorul de şedinţă de la procesul de divorţ al părinţilor dumneavoastră. Ce v-a făcut să iubiți meseria de procuror?
– Este adevărat că procurorul de şedinţă din procesul de divorţ al părinţilor mei, petrecut în anul 1982, m-a impresionat foarte mult, pentru că am simţit, la acea vreme, că este un om care împarte dreptatea şi care a înţeles, prin susţinerile sale în şedinţa de judecată, că eu, ca minor, pot fi încredinţat doar mamei mele.
# Care a fost momentul-cheie din drumul dumneavoastră de la Câmpulung până în funcția de procuror-șef adjunct al DNA?
– Consider că momentul-cheie pentru accederea în actuala funcţie s-a petrecut pe data de 2 octombrie 2006 (2 octombrie fiind data mea de naştere), când doamna Codruţa Kövesi mi-a propus funcţia de procuror şef secţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Eu am acceptat-o cu onoare şi cu încredere şi, din acel moment, am făcut parte din echipa doamnei Kövesi, care, după ce a fost numită procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, m-a cooptat în conducerea direcţiei.
# Aveți colecții de bufnițe, mașinuțe și diverse plachete, dar cea mai impresionantă e colecția de dosare instrumentate. Ați contabilizat dosarele pe care le-ați instrumentat până acum?
– Aveţi dreptate că cea mai impresionantă dintre colecţiile mele este cea a dosarelor instrumentate. Nu am contabilizat toate dosarele pe care le-am făcut, însă pot să remarc că, dacă ne referim la activitatea operativă, cea mai solicitantă şi interesantă perioadă a fost cea în care am fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (între anii 1997-2003). Prin urmare, cele mai multe dosare pe care le-am soluționat în carieră au avut ca obiect comiterea unor infracţiuni intenționate împotriva vieţii.
# Cum este să aveți șefă cea mai puternică femeie din România?
– Încă de la prima mea întâlnire cu doamna Kövesi, am simţit că este un om de echipă, cu determinare şi cu dorinţa de a face ca lucrurile să meargă mult mai bine în Ministerul Public. Privind retrospectiv, constat că în octombrie se împlinesc 10 ani de colaborare cu doamna Kövesi şi afirm că îmi doresc să lucrez cât mai mult în echipă cu dânsa. Constituirea echipei de conducere şi realizarea coeziunii acesteia este unul dintre atuurile importante ale doamnei Kövesi. Acesta este şi motivul pentru care am simţit că sunt împlinit profesional.
# Este DNA un miracol instituțional într-o Românie a instituțiilor publice prinse prea mult în imobilism și birocrație?
– Direcţia Naţională Anticorupţie este o instituţie care, din punctul meu de vedere, a devenit extrem de eficientă în ultimii ani, intensificându-se pe toate planurile acţiunile de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu. Succesul unei instituţii stă în oamenii care lucrează aici. Sunt buni profesionişti, care lucrează cu multă rigoare şi tenacitate şi care sunt capabili să facă faţă în condiţii de maximă solicitare, care poate proveni din complexitatea anchetelor, din prelungirea, uneori, a orelor de muncă sau chiar din atacuri sau critici din partea celor cercetaţi care, să nu uităm, pot fi persoane publice extrem de influente. Motivaţia de a continua o muncă ce nu este deloc uşoară provine şi din speranţa şi satisfacţia cu care au fost privite, de o mare parte a opiniei publice, anchetele desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie.
# Au crescut amenințările primite de când sunteți procuror șef adjunct la DNA?
– Nu am primit ameninţări de când sunt procuror şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie.

„DNA Piteşti a fost cea mai bună structură teritorială a direcţiei în perioada în care la conducerea sa s-a aflat domnul Călin Nistor”

# Cât de mulțumit sunteți de colaborarea cu Biroul Teritorial Pitești al DNA?
– Serviciul Teritorial Piteşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost cea mai bună structură teritorială a direcţiei până în anul 2013, în perioada în care la conducerea sa s-a aflat domnul Călin Nistor. Aceasta este opinia mea, având în vedere cazurile complexe instrumentate şi modul de implicare al personalului în soluţionarea unor dosare care priveau personalități ce multora le păreau intangibile. Şi în momentul de faţă, Serviciul Teritorial Piteşti dovedeşte eficienţă şi determinare în combaterea corupţiei, soluţionând un număr impresionant de dosare penale. Ca exemplu, pe parcursul anului 2015, procurorii din cadrul Serviciului teritorial Piteşti au trimis în judecată 93 inculpați, aproape dublu faţă de anul anterior (47 inculpaţi), între care un deputat, un președinte de consiliu județean, un ofițer de poliție – şef al Direcţiei rutiere din cadrul MAI, un comisar general la Garda de mediu, un director în cadrul Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare Argeș, 39 primari de comună şi alţii.
# Care a fost motivul pentru care s-a decis construirea unui nou sediu pentru Biroul Teritorial Pitești al DNA?
– Sediul în care îşi desfăşoară activitatea Serviciul Teritorial Piteşti, într-un bloc de apartamente (în Zona Rolast, n.red) este absolut impropriu derulării în condiţii normale a activităţilor specifice, având în vedere suplimentarea schemelor de personal şi imposibilitatea derulării unor acţiuni în deplină confidenţialitate.

„DNA are în lucru 10 dosare privind retrocedări ilegale de păduri din Argeş”

# DNA are în lucru și dosare legate de păduri întregi care aparțineau statului și care au fost cedate în mod ilegal unor investitori privați. Câte dintre aceste dosare sunt legate de păduri din Argeș?
– La nivelul acestei structuri teritoriale există circa 10 dosare penale în care se efectuează urmărirea penală privind diferite fapte de abuz în serviciu, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate cu pretinsa încălcare a dispozițiilor legale asupra unor terenuri cu vegetație forestieră de pe raza județului Argeș. În aceste cauze s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, cercetările fiind continuate pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt.
# Care este stadiul dosarului legat de transferul ilegal a 32,8 hectare din comuna argeșeană Rătești tocmai în Pădurea Trivale din Pitești?
– Pe rolul Serviciului Teritorial Piteşti există un dosar penal în care, printre altele, se efectuează urmărirea penală și cu privire la reconstituirea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 32,8 ha cu teren cu vegetație forestieră situat în Pădurea Trivale – domeniu public al statului, de pe raza municipiului Pitești. În cauză, prin ordonanța din 23 februarie a.c. s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 9 persoane, suspecți, pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, fiindu-le aduse la cunoștință suspecților faptele, încadrarea juridică a acestora, drepturile și obligațiile procesuale. În continuare se efectuează acte de urmărire penală.

„Într-un dosar disjuns din «Dosarul Permiselor» s-a dispus începerea urmăririi penale in rem”

# Va exista o continuare a celebrului Dosar al Permiselor, un dosar Permise II, având în vedere că este mult material probatoriu pentru alte dosare asimilate faptelor de corupție?
– Din „Dosarul permiselor” au existat mai multe disjungeri înregistrate pe rolul Serviciului Teritorial Pitești, în care se efectuează urmărirea penală pentru diferite fapte de dare de mită, luare de mită, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Un dosar a fost clasat, iar într-un alt dosar însă s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, iar în perioada următoare procurorii vor aprecia dacă se impune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de mai multe persoane.

„Nu am o explicaţie logică pentru faptul că mulţi politicieni acuzaţi de fapte de corupţie sau condamnaţi definitiv sunt votaţi de către alegători”

# Cum vă explicați faptul că lumea continuă să voteze politicieni suspecți de corupție sau chiar cu condamnări definitive?
– Este surprinzător faptul că mulţi politicieni acuzaţi de fapte de corupţie sau condamnaţi definitiv sunt votaţi de către alegători. Probabil că cetăţenii apreciază un politician în funcţie de activităţile pe care le-a realizat pentru comunităţile locale. Nu am o explicaţie logică pentru aceste situaţii, ar putea fi vorba de o carenţă de informare a alegătorilor, o slabă ofertă electorală credibilă sau pur şi simplu o acceptare a formulei pe care am auzit-o deseori, potrivit căreia „ce dacă mai fură, dar a făcut şi lucruri bune”. Părerea mea este că este necesară o mai mare intoleranţă la corupţie din partea societăţii. La nivelul marilor oraşe acest lucru începe să se simtă şi ca efect al anchetelor iniţiate de Direcţia Naţională Anticorupţie, dar la nivelul comunităţilor locale probabil că este vorba de o anumită inerţie. Sper că şi acolo sunt numeroşi cetăţeni care nu sunt dispuşi sa tolereze ca banul public sa fie folosit pentru îmbogăţirea unor privilegiaţi.
# Ați fost primul procuror care a avut curajul să-i pună cătuşele lui Sorin Ovidiu Vîntu şi chiar să obţină arestarea preventivă a magnatului şi apoi condamnarea definitivă a acestuia într-un dosar de şantaj. De asemenea, ați instrumentat mai multe dosare de spălări de bani în care erau implicaţi locotenenţi sau apropiaţi ai lui Vîntu, precum Liviu Luca (Petromservice). Tot dumneavoastră ați coordonat depistarea şi apoi extrădarea din Indonezia a părintelui FNI, Nicolae Popa. Care dintre dosarele mai sus-menționate a fost cel mai dificil? S-au făcut presiuni asupra dumneavoastră în perioada în care ați instrumentat aceste dosare cu nume „grele”?
– Cele două dosare pe care le-am instrumentat şi care au avut ca obiect comiterea infracţiunilor de şantaj şi favorizarea infractorului de către Sorin Ovidiu Vântu (ambele finalizate cu condamnări definitive la pedepse cu închisoarea) au avut un oarecare grad de dificultate, întrucât au presupus fie demersuri insistente pentru soluționarea unor cereri de comisie rogatorie adresate autorităţilor din alte state, fie realizarea unor activităţi de urmărire penală, în situaţia în care persoanele vizate erau extrem de precaute, folosind un limbaj codificat şi încercând inducerea în eroare a organelor judiciare. Asupra mea nu s-au făcut presiuni când am instrumentat aceste cauze şi precizez că am avut o colaborare foarte bună cu Serviciul Român de Informaţii şi cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul IGPR.

„Afirm cu tărie că nu am niciun dubiu cu privire la vinovăţia lui Cristian Cioacă”

# Cazul Cioacă-Elodia a fost cel care v-a consumat cea mai multă energie. Mai este loc de dubii privind vinovăția lui Cristian Cioacă?
– Într-adevăr, dosarul în care Cristian Cioacă a fost trimis în judecată şi condamnat definitiv pentru uciderea soţiei sale mi-a consumat cea mai multă energie, având în vedere perioada de timp în care am efectuat activitatea de urmărire penală şi multitudinea activităţilor derulate pentru elucidarea împrejurărilor morţii Elodiei Ghinescu. A fost un caz atipic de omor, lipsind două elemente principale: cadavrul şi arma crimei. A fost primul caz de condamnare definitivă în absenţa cadavrului şi a mărturisirii autorului. Afirm cu tărie că nu am niciun dubiu cu privire la vinovăţia lui Cristian Cioacă.

„Sunt convins că Elodia nu mai este în viaţă”

# Spuneați la un moment dat că singurul pericol de a vă părăsi meseria de procuror ar fi să apară Elodia. O să mai apară Elodia vreodată?
– Eu sunt convins că Elodia Ghinescu nu mai este în viaţă, sens în care am şi făcut declaraţia în faza incipientă a cercetărilor în care am spus că îmi voi da demisia din funcția de procuror dacă Elodia o să apară vie. Vreau să precizez că acest dosar a fost instrumentat şi finalizat de către trei procurori: eu, Maria-Magdalena Militaru şi Romulus Dan Varga. Şansa noastră pentru finalizarea cu succes a cauzei este legată şi de profesionalismul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române cu care am făcut echipă.
# La începutul acestui an, numele dumneavoastră a fost vehiculat ca favorit pentru funcția de procuror general al României. Vi s-a propus acest post? V-ar tenta să fi se propună?
– Nu mi s-a propus funcţia de procuror general al României şi nici nu mi-am dorit să mă înscriu în procedura declanşată de către Ministrul Justiţiei, întrucât, aşa cum am mai spus, rezultatele mele profesionale au fost posibile pentru că am lucrat şi lucrez într-o echipă din care vreau să fac parte până la finalizarea obiectivelor pe care mi le-am propus. Actualmente, aceste obiective sunt legate  exclusiv de activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
# „Nu beau, nu fumez, n-am menajeră, spăl, calc, dau cu aspiratorul şi nu plec în concedii!”, declarați acum cinci ani. S-au mai schimbat coordonatele acestei autocaracterizări de atunci?
– Îmi menţin punctele menţionate cu prilejul autocaracterizării de acum 5 ani. Nu au intervenit schimbări în viaţa personală, pentru că lucrez şi asta îmi ocupă tot timpul.
Interviu realizat de Denis Grigorescu