„Jurnalul de Argeș” a fost prima publicație din țară ce a semnalat recent (cu o prezentare succintă) ultima carte a gazetarului și scriitorului Gheorghe Smeoreanu, „Dragă Occidentule… Jurnal 2021-2022”. Surprins, dl. Smeoreanu s-a grăbit să mulțumească public editorului, iar reacțiile cititorilor au fost pozitive. Ce-i drept, căutăm să semnalăm tot ceea ce merită semnalat din spațiul argeșean. Cum este și cazul volumului „Dumnezei și microbiști. Opt ani de scrieri de presă locală”, de Adrian Vasiliu.
Volumul are o generoasă prefață de Octavian-Mihail Sachelarie („O profesie făcută cu probitate”) și o „Introducere” prevenitoare a autorului. Și-a făcut ucenicia chiar la „Jurnalul de Argeș”, după care a intrat în televiziune, fiind identificat cu… „Ăla de la Antena 1”. La un moment dat, și-a pus pe hârtie opiniile, în condiții de maximă libertate. Cartea îl reprezintă în întregime pe cel ajuns să lucreze la Bruxelles pentru Uniunea Europeană. Mai mult, ea dă seamă despre istoria noastră locală, e o frescă, una pe care ne putem baza, acum și-n viitor, pentru a extrage istorii savante.
Citește și Primul film artistic despre Zavaidoc
Titlul, „Dumnezei și microbiști”, redă un articol numit astfel, care, pornind de la referendumul ultim de demitere a lui Traian Băsescu, la care au votat „pro” 7,4 milioane de români, de „Dumnezei”, cum i-a numit atunci Băsescu, ajunge la „microbiști” (votanții de pe margine care au tot „scandat” la masa verde). Dar și la judecătorii de la CCR care au cerut actualizarea listelor electorale, decizie ce-i obligă pe primari să scoată din scripte morții, emigranții și toți acei votanți fictivi. Fapt ce nu s-a întâmplat nici până astăzi, după ultimul referendum național, populația de peste 18 ani, cu drept de vot, fiind egală cu populația întregii țării (deci și cu minorii), fapt ce va crea probleme și la alegerile din 2024.
Ar trebui ca mai mulți jurnaliști locali să-și strângă în volume editorialele publicate de-a lungul vremii, altfel vor zace uitate și risipite prin colecțiile de ziar de la Biblioteca Județeană Argeș, mai ales că multe publicații au dispărut rapid de pe piață. Așa cum au procedat Mihai Golescu, Gheorghe Smeoreanu, mai nou Adrian Vasiliu. Sau să-și transcrie interviurile de colecție cu excelențele Argeșului, ce zac în arhivele unor televiziuni locale, cum este cazul președintei U.Z.P.R. Argeș, Cristina Munteanu.
Citește și Descoperă bogăţiile culturale de la Ciolceşti: Casa memorială a lui Dinu Lipatti
0 Comentarii