# Cine îşi asumă răspunderea dacă se pierde finanţarea europeană?
Situație absurdă la Administrația Bazinală de Ape Argeș-Vedea, în sensul că actualul director interimar Tatiana Diaconu nu vrea să-și asume răspunderea pentru derularea sau respingerea, în caz că sunt identificate probleme reale, a celui mai important proiect de amenajare hidrotehnică din istoria județului nostru. Și, atenție, e vorba de o investiție de aproape 1.000 (o mie) de miliarde lei vechi, finanțată din bani europeni. Demarat în 2013, proiectul de reabilitare denumit „Amenajarea râului Argeș pe sectorul Baraj Golești-Baraj Ogrezeni în vederea stabilizării albiei, pe județele Argeș, Dâmbovița și Giurgiu” cuprinde lucrări de amenajare de importanță majoră, după cum se vede, pentru nu mai puțin de trei județe. Este vorba de apărări de mal, de lucrări împotriva eroziunii și alte amenajări hidrotehnice complexe. Cum spuneam, din motive cel puțin hilare, acest proiect de valoare uriașă și importanță strategică pentru județul Argeș s-a împotmolit în ițele birocrației Direcției Apelor. Și, ceea ce este și mai grav, nimeni nu își asumă răspunderea pentru finalizarea sau respingerea acestuia. Fie de frica DNA-ului, după cum ar fi amenințat un fost director de pe vremea PDL, fie din incompetență, coroborată cu lipsa de asumare, șefii ABAAV au pus batista pe țambal și nimeni nu mai mișcă un deget. De altfel, și ministrul Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a trebuit să răspundă tirului de întrebări pe acest subiect venite din partea ziariștilor, săptămâna trecută, la conferința de presă organizată imediat după ședința de Colegiu Prefectural.
Ministrul Grațiela Gavrilescu: „Nu pot să vă spun astăzi dacă acest contract este sau nu este supus unei rezilieri”
Prima întrebare la care a trebuit să răspundă doamna ministru este de ce s-a blocat proiectul? Iată răspunsul: „Am dispus ca Ministerul Apelor şi Pădurilor să efectueze un control tematic efectiv la Administraţia Bazinală Argeş Vedea pentru toate proiectele care sunt în derulare, nu doar pentru acesta, astfel încât să vedem exact care este realitatea. Până la urmă, trebuie să luăm o hotărâre. Dacă nu a fost respectată legea achiziţiilor publice, atunci acest contract trebuie, bineînţeles, anulat. Trebuie reluată licitaţia astfel încât să putem să refinanţăm şi să putem să rezolvăm această problemă. Însă nu pot să vă spun astăzi dacă acest contract este sau nu este supus unei rezilieri”. La întrebarea când, mai exact, va fi demarat controlul la ABA Argeș-Vedea, doamna minsitru a răspuns: „Undeva după 15 octombrie, pentru că tot aici s-a mai derulat un control, însă pe o altă speţă, şi nu putem să revenim cu un control după celălalt. Oricum, controlul pe proiectul acesta este pe lista noastră de priorități pentru luna octombrie”. O altă întrebare a ziariștilor a fost de ce refuză conducerea ABA Argeș-Vedea să bage în CTE (Consiliul Tehnico-Economic) avizarea acestui proiect de investiții, iar răspunsul a venit ca un fel de variațiuni pe aceeași temă: ”Aștept ca Direcţia Generală de Control să-mi dea un punct de vedere cu care noi să plecăm mai departe în Comisia tehnică de avizare. Ce pot să vă asigur e că va intra un control puternic din partea Direcţiei Generale de Control pe această temă”.
„Cineva o să plătească…”
O altă întrebare venită din partea presei a fost cine își asumă responsabilitatea în cazul în care acest proiect se ratează și, pe cale de consecință, se pierd și banii pentru finanțarea lui. Iată cum a răspuns doamna ministru: „Cineva o să plătească. Pentru că între timp au apărut şi alţi factori, alte elemente şi atunci bineînţeles că o să luăm decizia necesară. Lucrurile acestea noi le vom discuta şi, credeţi-mă, există o conducere care trebuie să fie responsabilă de toate proiectele pe care şi le-au asumat şi exact asta o să vedem în perioada următoare…” În fine, ultima întrebare a fost de ce fuge doamna director interimar de la ABA Argeș-Vedea, Tatiana Diaconu, de presă și ezită să facă o conferință de presă în care să ofere răspunsuri punctuale la acest subiect foarte delicat: „Îmi pare foarte rău că sunteţi, într-adevăr, puşi în faţa unui fapt care pe mine efectiv mă jigneşte, nu doar ca ministru, ci și în calitate de cetățean. O să iau act și de lucrul acesta, de solicitatea dumneavoastră de a se organiza o conferință de presă”.
Fostul director Marius Pârvu: „Cred în continuare că este posibilă realizarea acestui proiect”
În absența unui punct de vedere exprimat de doamna director interimar Tatiana Diaconu, l-am contactat pentru o declarație pe fostul director al ABA Argeș-Vedea, Marius Pârvu, cel în mandatul căruia lucrurile intraseră cât de cât pe un făgaș normal. Iată ce ne-a spus acesta: „Până la plecarea mea, pot spune că a fost o sumă alocată pe trimestrul IV pentru realizarea proiectului. Faptul că aveam această sumă, exista un contract, exista necesitatea executării lucrării, s-a dat ordin de începere a proiectării. Asta s-a făcut în perioada mea! Deci, în februarie 2015, în ultimele zile, înainte să plec, am primit proiectul și l-am direcționat către zonele care trebuiau să-l vizioneze. Nu mai știu apoi ce corespondență s-a purtat între contractor și ABA, ce solicitări au fost și ce răspunsuri. Însă cred în continuare că este posibilă realizarea acestui proiect. S-a câștigat acea licitație în baza unui caiet de sarcini și s-a încheiat un contract. Dacă toate aceste clauze au fost respectate, adică din punct de vedere juridic toate lucrurile au fost respectate, atunci cred că proiectul poate să meargă mai departe”.
Marius Pârvu: „Deranjant e că trece vremea și nu se face nimc”
L-am întrebat pe fostul director Pârvu și cum comentează actuala lipsă de asumare a conducerii ABA Argeș-Vedea: „Lucrurile nu sunt deloc complicate, cel puțin pentru mine. Pentru că mult mai importantă mi s-a părut necesitatea acestei lucrări, având în vedere că situația de la barajul Golești până la cel de la Ogrezeni nu este tocmai fericită și tocmai din acest motiv este nevoie de această investiție. Dacă nu era nevoie, automat că nu se scotea nici la licitație. Ceea ce este mai deranjant este că trece vremea și nu se face nimic. Cu cât se întârzie lucrarea și trec ploile peste malurile acestor baraje, problemele se agravează. Ca fost director, sunt interesat de această lucrare în primul rând și mai puțin de acea frică despre care se vorbește în instituție și despre care sper să nu fie reală. În momentul în care ești șef acolo, trebuie să îți asumi anumite răspunderi, adică ori într-o direcție, ori în cealaltă.
Ori mergi mai departe, ori anulezi contractul! Cu anularea contractului este mai complicat… Bineînțeles, dacă se constată că firma contractoare nu și-a respectat clauzele și nu a respectat caietul de sarcini, atunci pot fi premisele unei rezilieri. Asta oricum trebuie discutată mai mult la nivel de juriști. Partea tehnică se poate discuta foarte rapid. Adică, sunt specialiști care pot să-și spună punctul de vedere dacă acest proiect întrunește condițiile pentru care a fost solicitat. Însă, repet, eu nu mă pot exprima și pentru perioada în care nu am mai fost director acolo”.
Cine pierde? Judeţul Argeş şi locuitorii săi
În rezumat, chiar și firma care a câștigat licitația, e vorba de Valah Construct, solicită un răspuns clar, fie de continuare a proiectului, fie de respingere a lui în CTE (Consiliul Tehnico-Economic), care ar trebui convocat însă de directorul instituției, doamna Tatiana Diaconu. Însă acesta se lasă așteptat tocmai din teama birocraților cu funcții ca respectivul constructor să nu se întoarcă în instanță împotriva Direcției Apelor Argeș-Vedea și să ceară daune, având în vedere la cât a cheltuit până acum cu proiectul, peste 500.000 euro. Și iar ne întoarcem la lipsa de asumare sau, mai grav, la absența științei de carte. Cine e cel păgubit? Argeșul și locuitorii săi, prin pierderea unei finanțări uriașe destinate tocmai prevenirii inundațiilor.
Marius Ionel
0 Comentarii