Începând cu Duminica Florilor şi până în sâmbăta de dinainte de Paşte, creştinii marchează Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare. Perioada care precedă Paștele este încărcată de tradiții și obiceiuri pe care creștinii ortodocși le respectă cu sfințenie. Zilele care preced Învierea Domnului Iisus Hristos trebuie să fie dedicate smereniei şi rugăciunii, astfel încât credincioșii să se pregătească pentru a primi cum se cuvine bucuria Învierii. În fiecare seară din Săptămâna Mare, în bisericile ortodoxe se celebrează nişte slujbe speciale, numite denii. La ultima denie, în Vinerea Mare, se cântă Prohodul Domnului.
În Săptămâna Patimilor, credincioșii ortodocși respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri. Dacă unele tradiții sunt indicate de biserică, prin Scriptură sau Sfânta Tradiție, există însă și tradiții și obiceiuri ce s-au transmis din generație în generație. În această săptămână, chiar și persoanele care nu au putut să respecte tot Postul Mare ar trebui să țină post. Mai mult, unele persoane aleg să ajuneze, adică să nu mănânce nimic de la răsăritul soarelui până la asfințit.
Citește și: ANPC: “Evitaţi cumpărarea cărnii de miel din portbagajele maşinilor şi a ouălor de pe marginea drumului”
Lunea Mare: În prima zi din săptămână, gospodinele trebuie să facă în casă și gospodărie curățenie generală. Este ziua în care se aerisește toată casa,. De asemenea, se mătură curtea, se spală ferestrele și rufele, astfel încât întreaga gospodările să fie pregătită de sărbătoare.
Marțea Mare se numește Pilda celor 10 fecioare. Se spune că pentru a avea parte de sănătate, credincioșii ar trebui să se spele „ritualic”, obicei prin care se crede că toate bolile vor fi ținute la distanță.
Miercurea Mare. Este ultima zi în care se mai poate face curat în gospodărie. Tradiția spune că gospodinele trebuie să termine rapid treaba, pentru că vine Joia Mare, ziua în care încep pregătirile culinare. La fel ca în orice altă zi din Săptămâna Mare, credincioșii trebuie să fie mai buni, mai iertători, nu au voie să spună vorbe rele sau să se certe.
Joia Mare. În Joia Mare se vopsesc ouăle. Această zi este una dintre cele mai importante, pentru că în Joia Mare a avut loc Cina cea de Taină, ultima oară când Iisus Hristos a luat masa alături de ucenicii săi. Tradiția spune că pasca, cozonacii, dar și alte bunătăți care trebuie preparate la cuptor se gătesc în Joia Mare. Tot în Joia Mare se vopsesc și ouăle. În Joia Mare se mai dau de pomană diferite alimente pentru sufletul celor adormiți.
Citește și: Prognoza meteo: Vreme capricioasă de Paște
Vinerea Mare. În Vinerea Mare se ține post și rugăciune. Sunt foarte multe persoane care țin post negru în această zi pentru a fi feriți de rele și de boli grave. În biserici nu se mai trag clopotele, iar în cazul în care o persoană este îngropată în Vinerea Mare, acest lucru se întâmplă doar cu bătaie de toacă. Nu se spală rufe, nu se calcă, nu se coase și se spune că cei care fac aceste lucruri vor avea parte doar de rele.
Vinerea Mare este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și este considerată cea mai tristă zi din istoria creștinismului. În Vinerea Mare nu se coc cozonaci sau pască. Tradiția spune că cei care fac acest lucru riscă să se îmbolnăvească. În popor se spune că cei care coc în Vinerea Mare ard mâinile Maicii Domnului. În Vinerea Mare există obiceiul de a „trece pe sub masă”. Mai exact, acest lucru simbolizează coborârea în mormânt alături de Iisus și învierea alături de El.
0 Comentarii