Între 17 și 19 martie se va desfășura Simpozionul Internațional „Urmuz 140 – 100”, găzduit la Curtea de Argeș, în cinstea scriitorului argeșean de avangardă. Pe 18 martie va fi o piesă pusă în scenă de Teatrul „Al. Davila” Pitești, iar pe 19 martie va fi o expoziție de portrete „Urmuz” din 60 de țări, cu peste 180 de autori. Se va publica și un album cu toate portretele pe pereții Casei de Cultură din Curtea de Argeș, iar CJ Argeș va lansa un album filatelic aniversar dedicat și lui Urmuz.
Scriitorul Urmuz s-a născut în orașul regal în urmă cu 140 de ani, pe 17 martie, și a murit în București, pe 23 noiembrie, în urmă cu 100 de ani. Manifestarea se dorește a fi, în primul rând, o deschidere a Anului Internațional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie.
Astăzi, la conferința de presă a Consiliului Județean Argeș, academicianul Gheorghe Păun, care este și inițiatorul acestui simpozion internațional, a spus că „nu e sărbătoare doar argeșeană, e de-a dreptul națională”. Muzeul Literaturii Române are un pre-simpozion „Urmuz” pe 16 martie. În urmă cu mai bine de un an a fost reparat și mormântul scriitorului, la Belu. Academicianul a mai spus că s-a găsit un asteroid fără nume care a primit numele Urmuz.
Citește și O vioară din 1709 și un violoncel din 1797, într-un recital simfonic la Filarmonica Pitești
Academicianul Gheorghe Păun: „E mai cunoscut în lume decât pe la noi”
„Urmuz a scris puțin, dar e revendicat de toate mișcările de avangardă ale secolului trecut, iar despre el s-a scris enorm și încă se scrie”, a menționat academicianul Gheorghe Păun. Detalii despre viața și scrierile lui Urmuz se găsesc și în revista „Curtea de la Argeș”. „Cel mai important lucru este că Urmuz e mare, e al Argeșului, dar al întregii literaturi române. E mai cunoscut în lume decât pe la noi”, a punctat academicianul.
Viața lui Urmuz
„URMUZ – S-a născut la Curtea de Argeş pe 17 martie 1883, fiul doctorului Dimitrie Ionescu-Buzău şi al Elizei, fiica preotului Filip Paşcanu (a slujit la Biserica „Sfântu Dumitru” din Bucureşti). Numele la naştere a fost identic cu al tatălui, dar la şcoală acesta i-a schimbat patronimul în Dumitrescu. Ulterior, el însuşi şi-a luat numele Demetru Dem Demetrescu-Buzău şi aşa a semnat toată viaţa. Pseudonimul Urmuz, sub care este cunoscut azi în toată lumea, i-a fost dat de Arghezi, în 1922, când i-a publicat prima proză, Pâlnia şi Stamate, în Cugetul românesc. Familia s-a mutat la Bucureşti în 1889. A urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, un an facultatea de medicină, a absolvit dreptul în 1907, (roman în patru părţi), a funcţionat ca judecător prin localităţi din Argeş, Dâmboviţa, Dobrogea, s-a mutat în Bucureşti, ca grefier la Înalta Curte Casaţie, în 1913. În noaptea de 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, aparent, „fără motiv”, într-un boschet de la Şosea. A început să scrie prin 1907-1908, iar textele sale au fost citite în familie şi prin cafenelele bucureştene. În viaţa boemă a fost atras puternic de muzică, a compus mult, dar partiturile s-au pierdut. În adolescenţă a pictat, era fermecat de sculpturile lui Brâncuşi. A scris puţin, dar are o posteritate absolut impresionantă. A fost/este considerat un precursor al tuturor mişcărilor avangardiste ale secolului XX, după Al Doilea Război Mondial, a fost promovat şi tradus în Franţa de însuşi Eugen Ionescu, care şi l-a asumat ca model. Prima monografie despre el a fost cea a lui în Nicolae Balotă: Urmuz, 1970. Între timp, au apărut zeci de volume despre Urmuz şi despre opera sa, exegeze, încercări de a-l imita, dramatizări, traduceri în zeci de limbi – iar bibliografia tot creşte. Opera sa a fost strânsă într-o cărticică pentru prima dată de Saşa Pană, în 1930, cu un volum complet, conţinând şi traduceri, texte critice, fotografii, în 1970, sub titlul Pagini bizare. Nouă texte îi sunt atribuite, alte manuscrise nu i s-au găsit: Pâlnia şi Stamate, (roman în patru părţi), Ismail şi Turnavitu, Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi şi Dragomir, Algazy & Grummer, După furtună, Fuchsiada (poem eroico-erotico şi muzical, în proză), Puţină metafizică şi astronomie, Cronicari (Fabulă). Se adaugă de Însemnări – ciorne răzleţe (două caiete masive de cugetări i s-au pierdut), un număr mic de cărţi poştale către familie, câteva scrisori către Arghezi sau către o misterioasă Domnişoară Marie” – Academician Gheorghe Păun.
Viceprimarul Ștefan Dumitrache: „Urmuz este un simbol pentru noi”
Viceprimarul municipiului Curtea de Argeș, Ștefan Dumitrache, a adăugat că foarte puțină lume știe că tatăl lui Urmuz a fost director al spitalului din municipiu și că a contribuit la construcția unității medicale. Casa lui Urmuz se afla în fața Primăriei din Curtea de Argeș, dar a fost demolată la sfârșitul anilor ’80. „Eu zic că Urmuz este un simbol pentru noi”, a mai spus Ștefan Dumitrache. În fața fostei case a scriitorului se află și o statuie a acestuia.
Album filatelic aniversar în cinstea lui Urmuz
Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a declarat că se va scoate un album filatelic aniversar, despre Urmuz și nu numai, „Pe Argeș în sus. De la meșterul Manole la Urmuz”. Albumul filatelic este realizat în colaborare cu academicianul Gheorghe Păun și Romfilatelia. „Vrem să marcăm acest moment prin această apariție, unică la nivel filatelic”, a precizat Ion Mînzînă.
„Judeţul Argeş a oferit ţării şi culturii noastre numeroase personalităţi, înainte şi după Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, dar 2023 este Anul Urmuz, în care marcăm 140 de ani de la nașterea scriitorului din Curtea de Argeș și 100 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Consiliul Județean Argeș sprijină dezvoltarea și promovarea turistică a județului, precum și activitatea culturală, iar demersul academicianului Gheorghe Păun de recuperare culturală și istorică a lui Urmuz se încadrează în spectrul de activități menite să crească imaginea județului Argeș la nivel internațional, motiv pentru care considerăm acest parteneriat pe cât de necesar, pe atât de onorant. În aceste zile, în care tindem spre o falsă egalitate, acest produs editorial încearcă să reamintească ceea ce reprezintă județul Argeș: istoric, cultural, religios, mitologic. Mai bine de două milenii de existență, de rezistență și de creație. Argeșul de la Curtea de Argeș și de la Câmpulung înseamnă Țara Românească, înseamnă România și chintesența românismului. Rolul creatorului de cultură este să transmită ceva vital cetății, să producă acea conexiune supranaturală cu valorile din trecut, să mențină vie ființa noastră în fața valului de tentative de a nega, de a neutraliza, de a șterge identitățile și diferențele între popoare. Argeșul este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă. Aici am avut primele capitale ale Țării Românești, prima Mitropolie, aici s-a bătut prima monedă românească. Argeșul a dat personalitățile care au stat la temelia principalelor partide din țară și oamenii care au contribuit decisiv la înfăptuirea României Mari. Nu întâmplător, regii României au ales Curtea de Argeș să își doarmă somnul de veci. Nu întâmplător, limba română cea mai curată provine din Argeș. Nu întâmplător, această zonă este binecuvântată cu locuri de rugăciune și de minune arhitecturală bisericească! Oriunde mergeți în Argeș, veți găsi mărturii de românism pe care se cuvine, inclusiv prin acest demers, să le păstrăm și să le promovăm. Albumul de faţă este o contribuţie la acest demers” – Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.
Simpozionul este organizat de Consiliul Județean Argeș, Primăria municipiului Curtea de Argeș și, nu în ultimul rând, de Asociația Culturală și de Revista Curtea de la Argeș, ambele conduse de academicianul Gheorghe Păun – dar și cu spijinul substanțial al altor instituții culturale naționale – Academia Română, Muzeul Literaturii Române și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
0 Comentarii