Legea 273/2004 privind procedura adopției definește părintele firesc ca fiind persoana faţă de care copilul are stabilită filiaţia firească.
În situația adopției copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv, cererea de încuviințare a adopției va fi introdusă direct la instanța judecătorească, la tribunalul în a cărui circumscripție are domiciliul minorul.
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului şi a părinţilor fireşti ai adoptatului.
Părinții firești trebuie să consimtă în fața instanței judecătorești la adopția copilului.
Adoptatorul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul adoptat și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.
Copilul poate fi adoptat de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN.
În cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei filiaţiei.
Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator.
În situaţia în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat.
Citește și Lecția de drept. Procedura prealabilă în situația partajului succesoral judiciar
Ce documente trebuie atașate cererii de încuviinţare a adopţiei?
Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte: certificatul de naștere al copilului, în copie legalizată; certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către Direcția de Sănătate Publică; raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului; certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie legalizată; certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie legalizată; cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris; raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc; documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii; documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii.
În cazul acestei adopții, nu este necesară obţinerea atestatului de persoană aptă să adopte, a statutului de copil adoptabil, încredinţarea în vederea adopţiei și nici monitorizarea post adopție.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbre, iar judecata se face de urgență.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
0 Comentarii