# Acelaşi mod de operare, ca şi în cazul defrişărilor pentru rude…
După cum vă relatam în numărul anterior, peste 100 de acorduri de mediu pentru scoaterea unor terenuri din circuitul forestier al pădurii Trivale au fost emise pe bandă rulantă de APM Argeş, între 2006 – 2008, în timpul mandatului directoarei Mariana Ionescu. Pe 22 august 2007 şi 14 ianuarie 2008, şefa de la Mediu a parafat în două tranşe 35 de acorduri de mediu pentru despădurirea unei suprafeţe totale de 7.000 mp din pădurea Trivale, printre beneficiari regăsindu-se rude ale directoarei sau angajaţi ai APM Argeş. Pe 5 martie 2008, Mariana Ionescu a parafat un alt calup uriaş de 19 acorduri pentru scoaterea unor terenuri din circuitul pădurii Trivale. Ei bine, acest lot, are totuşi ceva în comun cu cele 35 de acorduri emise în august 2007 şi ianuarie 2008: toate cele 19 solicitări de defrişare veneau din partea unor persoane care dobândiseră terenurile forestiere în urma dezmembrării unei suprafeţe mari de pădure, prin vânzarea succesivă a parcelelor rezultate, iar directoarea Ionescu s-a grăbit să le semneze pe toate în aceeaşi zi. Cu alte cuvinte, putem spune că, în ambele cazuri, e vorba de exact acelaşi mod de operare.
Solicitările masive de defrişare, respinse în 2006 şi aprobate după doi ani
Suprafeţele de pădure pentru care cei 19 proprietari au solicitat în primăvara anului 2008 aprobări pentru defrişare sunt cuprinse între 114 şi 194 mp şi proveneau dintr-un teren forestier mai mare, de 10.880 mp, situat în extravilanul comunei Moşoaia. Proprietarul acestui teren, dezmembrat în 19 loturi, înstrăinate prin vânzări succesive, este un anume Tănase Teodor, din comuna Bradu. Acesta moştenise suprafaţa de peste un hectar de pădure de la bunica paternă, Tănase Gherghina, în urma reconstituirii de către instanţă a dreptului de proprietate, alături de alte nouă persoane, pentru suprafaţa totală de 45.000 mp de pădure. Punerile în posesie în UP II Trivale s-au făcut prin două procese verbale, în anii 2001-2002. De remarcat că din suprafaţa totală de 4,5 ha de teren forestier – care la măsurătorile cadastrale s-a mai rotunjit uşor cu încă 7.790 mp, rezultând suprafaţa reală de 52.790 mp – moştenitorului Teodor Tănase îi revine printr-un act de partaj voluntar, în martie 2002, o suprafaţă consistentă de 10.880 mp de pădure, adică aproape un sfert din teren. Asta în timp ce restul de opt moştenitori împart trei sferturi din terenul forestier retrocedat. În aprilie 2005, hectarul de pădure este dezmembrat în 19 loturi şi înstrăinat prin acte de vânzare-cumpărare către cinci persoane fizice, pentru suma totală de 815 milioane lei vechi. La rândul lor, cumpărătorii îşi păstrează doar o parcelă de pădure, înstrăinând, tot prin acte de vânzare-cumpărare, restul parcelelor achiziţionate de la primul proprietar, Tănase Teodor. Astfel că suprafaţa de un hectar de pădure are la începutul anului 2006 nu mai puţin de 19 proprietari, din care mai mult de jumătate îşi anunţă imediat intenţia de a trece la defrişări pentru construcţia unor locuinţe cu caracter permanent.
APM Argeş a emis şi câte două acorduri de defrişare la o parte din proprietari
Pe 14 aprilie 2006, APM Argeş emite 11 acorduri de mediu pentru defrişarea unor suprafeţe relativ mici, cuprinse între 22 mp şi 44 mp. Lucrurile nu se opresc însă aici, o mare parte dintre proprietari primind chiar şi un al doilea acord de mediu pentru defrişare. După ce îl împuternicesc pe unul dintre ei, Stănciuleasa Constantin, ca procurator pentru toţi ceilalţi, cei 19 proprietari cer Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, pe data de 9 august 2006, acorduri de scoatere definitivă din circuitul silvic a altor suprafeţe de teren forestier, de această dată mai mari de 100 mp, pentru ridicarea unor locuinţe pe amplasamentele respective. După câteva zile, pe 21 august 2006, directoarea Mariana Ionescu le transmite proprietarilor refuzul Agenţiei pentru Protecţia Mediului de a le emite acorduri pentru defrişări. Pretextul invocat în adresa parafată de directoarea Ionescu este acela că: „până la ora actuală nu au fost supuse evaluării de mediu nici Planul urbanistic general al localităţii Moşoaia, nici planul urbanistic zonal al terenului pe care se intenţionează construirea celor 19 locuinţe”. Totuşi, doi ani mai târziu, pe 5 martie 2008, şefa de la Mediu se răzgândeşte şi le emite solicitanţilor acordurile de scoatere a terenurilor din circuitul forestier privat pentru construcţia locuinţelor şi a unui drum de acces, ba încă pentru suprafeţe mult mai mari decât cele solicitate anterior, de peste 150 mp. În primăvara anului 2008, a fost despădurită o suprafaţă totală de peste 3.000 mp din UP II Trivale. Ce-i drept, cu compensare, însă terenurile împădurite în schimbul celor defrişate se situează în zone cu potenţial imobiliar scăzut sau chiar inexistent, de lângă UP II Izvoru, trupul Bărbata.
Robert Rusu: „Cum a dat aprobări de tăiere a 200 metri pătraţi când 5% din 1600, cât dă voie legea, nu fac 200 metri pătraţi?”
Tânărul geolog Robert Rusu, cel care a militat pentru transformarea pădurii Trivale în arie protejată, a revenit cu o întrebare, pe tema acordurilor de mediu emise pe bandă rulantă de directoarea AMP Argeş, Mariana Ionescu, pentru rudele sale şi proprii angajaţi. „Ce studiu de impact asupra mediului a făcut doamna Directoare pentru a da aprobări de tăiere a pădurii Trivale? Vrem să îl vedem şi noi. Cum a dat aprobări de tăiere a 200 metri pătraţi din fiecare lot de 1600 metri pătraţi când 5% din 1600, atât cât dă voie legea, nu fac 200 metri pătraţi?”, ne-a scris Robert Rusu pe mail-ul redacţiei.
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii