La aproape 3 ani de la debut, programul de reintroducere a zimbrilor în Munții Făgăraș este un real succes, cu un total de 28 de animale introduse în sălbăticie. Demarat la sfârșitul anului 2019, proiectul de reintroducere a speciei celui mai mare mamifer din Europa (Bison bonasus) a depășit așteptările. Dovadă a adaptării la condițiile de mediu sunt cei 3 viței sănătoși care însoțesc efectivele.
„Misiunea de a reconstrui de la zero populația de zimbri din Munții Făgăraș a început odată cu eliberarea a opt zimbri aduși din Germania și Polonia. Mai târziu i-am adus din Suedia, Marea Britanie și din rezervațiile Vama Buzăului și Vânători Neamț. Inițial, animalele au fost găzduite în incinte de carantină și aclimatizare, iar din primăvara anului 2020 se bucură de habitatul natural favorabil al Munților Făgăraș. Un criteriu important în selecția exemplarelor este analiza pedigree-ului, pentru a evita consangvinizarea”, a declarat Adrian Aldea, biolog și manager al vieții sălbatice la Fundația Conservation Carpathia. Considerat de experți ca fiind cel mai mare mamifer terestru din Europa, este o specie cheie pentru întreținerea zonelor sălbatice și a peisajelor. În trecut, a ocupat vestul, centrul și sud-vestul Europei și a fost un simbol al puterii. Cauzele declinului populației includ exploatarea forestieră, vânătoarea excesivă, braconajul, competiția cu animalele domestice și distrugerea habitatelor naturale.
Zimbrul din România
Cu eforturi considerabile începând din 2012, România a devenit acum una dintre cele nouă țări europene în care zimbrul trăiește din nou în sălbăticie. Din 2020, acest lucru a devenit o realitate și în Munții Făgăraș. Specia, care a dispărut și din Carpații României în urmă cu mai bine de 200 de ani din cauza vânătorii excesive, a fost reintrodusă cu succes în alte câteva zone ale țării și s-a adaptat bine în sălbăticie în Parcul Natural Vânători-Neamț, Armeniș (Caraș-Severin) și județul Hunedoara.
Citește și: 21 septembrie, ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer
Ținta finală a proiectului de reintroducere în Munții Făgăraș este eliberarea a 75 de indivizi până la jumătatea anului 2024. Pe măsură ce prezența zimbrului devine constantă în ecosistem, schimbările de mediu vor fi și mai vizibile: fauna va fi reintrodusă, iar pajiștile vor fi întreținute prin pășunatul lor. „Pentru fiecare zonă de reintroducere avem o echipă de rangeri angajați din comunitățile locale care monitorizează progresul grupurilor. Observațiile se fac zilnic, fie direct - prin excursii pe teren, fie prin analizarea informațiilor de GPS și camerelor de monitorizare cu senzori de mișcare. De asemenea, monitorizăm pentru a ne asigura că grupurile de zimbri nu tind să se apropie de comunități. Am fost încântați să vedem că apar viței în fiecare an, semn că specia se adaptează la noile condiții de viață. Acum sunt trei viței. Au fost cinci…”, a declarat Călin Șerban, specialist în proiectul de reintroducere al Conservation Carpathia.
Simbol și importanță pentru comunitatea locală
Zimbrul, dincolo de măreția sa, are și o influență benefică asupra naturii. Oferă multiple beneficii habitatului și este, de asemenea, iubit și prețuit de oameni ca un animal pașnic. Mamifer cu o prezență puternică în folclorul și istoria românească, reprezintă și un potențial economic, prin rolul său în dezvoltarea turistică a zonelor adiacente sau în dezvoltarea unui brand local pentru anumite produse.
„În semn de mândrie locală pentru reintroducerea speciei, autoritățile comunei Lerești, o comunitate de la poalele munților Făgăraș, au decis ca echipa locală de fotbal să poarte zimbrul pe trusa de competiție”, a spus Marian Toader, primarul comunei argeșene Lerești.
Citește și: Modificări la Codul Muncii: noi zile libere pentru angajaţi
Despre zimbru
Este cel mai mare mamifer terestre din Europa; poate ajunge până la 800-1000 kg; femelele zimbri sunt mai mici, cântărind 320-540 kg; poate rula cu viteze de până la 60 km/h; este un animal social, de turmă; grupurile au în general 15-20 de animale și sunt conduse de o femelă lider; masculii adulți fie devin solitari, fie formează grupuri de licențe de mai mulți indivizi; masculii se alătură grupurilor în timpul sezonului de reproducere și rămân împreună până la șase zile; femelele se împerechează la fiecare doi ani; gestația durează în medie nouă luni; puii se nasc de obicei primăvara, în mai sau iunie; o femelă poate naște aproximativ nouă pui în timpul vieții.
0 Comentarii