Ispravnicul de Argeş, Nicolae Golescu, l-a întâmpinat pe contele Auguste de Lagarde
1813, primăvara. Contele Auguste de Lagarde, împreună cu marele vornic al Ţării Româneşti, s-a oprit la Piteşti, staţie de poştă pe traseul Bucureşti – Paris, unde călătoreau pentru audienţa de la împăratul Napoleon I (1804 – 1814/1815), ispravnic de Argeş, Nicolae Golescu (1772 – 1829).
Ridicarea Bisericii Sfânta Vineri
1817 – 1827. Pe locul unui locaş mai vechi de cult, marele sluger Ioana Ungurelu şi negustorul Hagi Ţenea ridicau Biserica Sfânta Vineri, demolată apoi în 1912. Actuala construcţie a fost edificată în imediata apropiere a celei vechi, între 1903 – 1908.
S-a născut la Piteşti Dumitru C. Brătianu
1818. S-a născut la Piteşti Dumitru C. Brătianu (m. 1892), om politic şi de stat, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (1891 – 1892), de mai multe ori ministru, între aprilie-iunie 1881 prim-ministru.
Englezul R. Walsh a consemnat despre Piteşti în notele sale de călătorie
Englezul R. Walsh a consemnat în notele sale de călătorie: „Oraşul Piteşti are vreo mie de case, dintre acestea câteva aparţin boierilor şi în care se intră prin curţi înconjurate de îngrădituri, având înfăţişare elegantă şi măreaţă”.
Catagrafia rusă, despre aşezarea Piteşti
1832, iunie 26. Aşezarea Piteşti avea, după Catagrafia rusă, 773 de case, 853 de familii, 3.914 locuitori (din care 2.102 bărbaţi), 14 mahalale, patru cartiere (văpsele), cinci tăbăcării, 1.000 de animale.
Stolnicul Constantin Brătianu colabora ca deputat cu Primăria Piteşti
1836. Magistratul (Primăria) oraşului Piteşti colabora, în zece mahalale, cu deputaţii: stolnicul Constantin Brătianu, postelnicul Pandele Popescu, postelnicelul Costel Popa, logofătul Badea Vulpescu.
Se deschide, la Piteşti, Institutul de Fete Karol Buholtzer
1843. Se deschide, în Piteşti, cu ajutorul profesorului Ioan Rădulescu, de la Şcoala Naţională, Institutul de Fete Karol Buholtzer, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, trei clase, limbile română, germană, franceză, greacă, muzica la chitară, dansul, gospodăria.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
0 Comentarii