Prima mitropolie a fost înfiinţată la Curtea de Argeş de către Nicolae Alexandru Basarab
Prima mitropolie a Țării Românești a fost înfiinţată la Curtea de Argeş în 1359 de către fiul lui Basarab, Nicolae Alexandru care a stat la domnia ţării între anii 1352 şi 1364. Prin eforturile noului domnitor s-a construit Biserica Sf. Nicolae, care a devenit ulterior prima necropolă a domnitorilor dintre Carpaţi şi Dunăre. Au urmat la conducerea ţării Vladislav I, Radu I, Dan I, domnitori care au sprijinit şi au încurajat schimburile comerciale dintre Ţara Românească şi Transilvania. În această perioadă, Argeşul a cunoscut o deosebită dezvoltare economică, astfel, devenind cel mai important centru economic, politic şi cultural din Ţara Românească.
Au fost descoperite oase fosilizate de elefant la Moşoaia
Comuna Moşoaia este aşezată într-o zonă favorabilă, care a oferit condiţii de viaţă încă din preistorie. Acest lucru este atestat, de o descoperire locală făcută în mod întâmplător de nişte localnici. În primăvara anului 1990, Florin Enache împreună cu Viorel Paul Brînzoiu au descoperit în mod întâmplător, într-o râpă din Moşoaia, un fildeş de elefant mediteraneean. În 2002, în acelaşi loc, au mai fost descoperite oase fosilizate de elefant. Aceste fragmente datează de acum aproximativ 500.000 de ani.
Comuna Stâlpeni este ocupată de nemţi
În 1917, comuna Stâlpeni se afla sub ocupaţie germană. Oamenii o duceau greu, întrucât nemţii puseseră monopol peste bunurile lor. De jaful nemţesc nu au scăpat nici bisericile din Stâlpeni, Livezeni şi Rădeşti, ale căror clopote au fost date jos din clopotniţe şi trimise în Germania, pentru a fi topite şi folosite în fabricile de armament. De asemenea, au fost ridicate cazanele de aramă şi alambicurile pentru fabricarea ţuicii. Ca să nu le fie confiscate, locuitorii din zona Stâlpeniului le ascundeau în pământ sau le aruncau în puţuri. Cei care erau prinşi, erau executaţi pe loc.
În 1938 a fost dată în folosință puşcăria din Piteşti
Ministrul de Interne Armand Călinescu, născut la Piteşti, a participat, în 1938 la darea în folosinţă a penitenciarului din localitate, destinat deţinuţilor de drept comun. După 1949, închisoarea s-a transformat într-una politică, devenind, pentru un timp, cel mai odios loc de tortură din întreaga ţară.
Comuniştii piteşteni se aflau în ilegalitate
Pe 25 ianuarie 1940, la casa cu nr. 8 din strada Sf. Vineri a avut loc o şedinţă conspirativă a organizaţiei locale a Partidului Comunist Român, aflată în ilegalitate din anul 1924. Armurierul Petre Năstăsescu a fost ales secretar al acestei organizaţii locale.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
0 Comentarii