Pitești, locul 16 în clasamentul național care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor

Municipiul Pitești a obținut locul 16 pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor. În urma monitorizării și evaluării, Pitești a obținut un punctaj de 38.5 puncte din 100, la egalitate cu municipiul Botoșani și la doar 1.5 puncte distanță de Bacău, care s-a clasat pe locul 15 cu 40 de puncte din 100. Pe primele poziții în clasament regăsim Sibiu cu 71 de puncte, Oradea cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc la egalitate cu 63.5 puncte din 100.

Citește și:Municipiul Pitești, în topul orașelor din România privind calitatea serviciilor publice în domeniul educației

Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea  serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezențaMinistrului Mediului, Tánczos Barna.

Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.

Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte. 

În cadrul evenimentului de lansare a fost prezent și Ministrul Mediului, Tánczos Barna, iar acesta a declarat că:

Citește și:  Se pregătește o nouă ediție a festivalului de reconstituire istorică de la Castrul Jidova

„Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective.

Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a crește capacitățile din domeniul reciclării printr-un program de creștere a investițiilor, astfel încât să susținem întreg lanț, de la colectare, selectare, până la reciclarea;

Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar;

În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creștem gradul de reciclare și prin aceste insule inteligente pe care le finanțăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar;

Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creșterea capacității de reciclare, pentru toate tipurile de deșeuri.”