13 Decembrie 1863: Legea secularizării averilor mânăstirești

În ziua de 13 Decembrie 1863, Guvernul Kogălniceanu a votat  Legea secularizării averilor mănăstirești, un deziderat al Revoluției de la 1848.

„Secularizarea averilor mănăstirești” a fost una dintre marile reforme adoptate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea noului stat, înființat în anul 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească.

Citește și: La înmormântarea omului de afaceri Laurențiu Floroiu, fost preot, nu au bătut clopotele iar preoții nu i-au rostit numele

Prin aceasta reforma administrativa, adoptata in anul 1863, proprietatile bisericilor si manastirilor „inchinate” unor locuri straine, au fost trecute in proprietatea statului.

„Legea secularizarii averilor manastiresti”prevedea urmatoarele:

„Toate averile manastiresti inchinate si neinchinate, precum si alte legate publice sau daruri facute de diferiti testatori si donatori din Principatele Unite la Sfantul Mormant, la Muntele Athos, la Sinai, precum si la mitropolii, episcopii si la metoacele lor de aici, din tara, si la alte manastiri si biserici din orase sau la asezaminte de binefacere si de utilitate publica, se proclama domenii ale Statului Roman, iar veniturile acestor asezaminte vor fi cuprinse in bugetul general al statului.”

Pana la aceasta data, aproximativ un sfert din suprafata arabila a tarii a apartinut manastirilor si bisericilor „inchinate”, adica strainilor, precum si numeroase paduri.

Citește și: CALENDAR CREȘTIN ORTODOX: Sfântul Ierarh Dosoftei

Prin reforma au fost secularizate 75 de manastiri „inchinate” grecilor, 44 din Tara Romaneasca si 31 din Moldova, toate detinand pana atunci 560 de mosii. Dintre aceste mosii, multe au fost folosite pentru improprietarirea taranilor, in cadrul „Reformei agrare”.

Aceeasi lege prevedea ca statul sa ofere grecilor o compensatie baneasca de 82 de milioane de lei, din care, dupa plata tuturor datiilor restante catre stat, mai ramaneau 31 de milioane de lei.
Refuzand suma alocata, Patriarhia din Grecia a mizat pe un ajutor venit din partea otomanilor sau a rusilor, insa acest ajutor nu a mai venit, drept pentru care, calugarii greci au pierdut si suma respectiva.

Citește și: Testarea în şcoli îi irită pe toţi: elevi, profesori şi sindicalişti / Adrian Voica, liderul SIPA Muntenia: „Nimeni nu are dreptul să practice o meserie în afară de cea în care este acreditat”

Secularizarea averilor manastiresti nu a tinut insa cont de faptele istorice semnificative ale trecutului, astfel incat, o seama de manastiri ortodoxe din Sfantul Munte Athos au fost lipsite de mosii si terenuri primite in dar de la domnitori precum Sfantul Stefan cel Mare si Mihai Viteazul.

Reforma lui Cuza nu a vizat deci numai locașurile de cult românești „închinate” după anul 1100, ci și pe cele mult mai vechi.
De asemenea, legea secularizarii a vizat, din pacate, și averile mănăstirilor românești.