În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea activităţilor umane, schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea lor în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice.
Prin activitatea sa, Fundația Conservation Carpathia este preocupată de protejarea naturii, de refacerea zonelor afectate în trecut de exploatări forestiere neconforme și de restabilirea echilibrului în natură. În acest sens, a fost realizat un studiu științific coordonat de către dr. biolog Oliviu Grigore Pop, pe baza unei metodologii standardizate, de-a lungul principalelor văi și a afluenților acestora din zona de sud a Munților Făgăraș, pe o distanță de 164 km. Studiul privind identificarea speciilor străine invazive de plante și cuantificarea intensității invaziei, efectuat de specialiștii fundației, face parte din cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108.
Citește și Fundația Conservation Carpathia: Cinci lucruri pe care nu le știai despre Munții Făgăraș
Utilizând rezultatele studiului, Conservation Carpathia a elaborat un plan de acțiune, pe baza căruia, în această vară a organizat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive de plante, împreună cu angajații și cu voluntari români și străini. Au folosit doar mijloace ecologice, prietenoase cu natura (cosire, dezrădăcinare sau tăiere), iar activitatea va continua pe parcursul mai multor ani, până la limitarea cu minim 50% a extinderii acestor specii de-a lungul văilor râurilor din zona de proiect.
„Am realizat o primă campanie de eliminare a speciilor străine invazive de plante de-a lungul principalelor văi si afluentilor acestora, din sectorul sudic al Munților Făgăraș, pe o lungime de 30 km: Valea superioară a Dâmboviței și afluenții acesteia (Tămaș, Dragosloveni), Valea Râul Târgului si afluenții acestuia (Portăreasa, Bătrâna, Cuca), Valea Doamnei și Valea Oticului. Ne-am concentrat pe speciile bunghișor american (Erigeron anuus), troscot mare japonez (Reynoutria japonica), slăbănog himalaian (Impatiens glandulifera), slăbănog cu flori mici (Impatiens parviflora), bătrâniș (Conyza canadensis), cornuți (Xanthium orientale L. subsp. italicum) și am vizat, în special, zonele gestionate de fundație și sectoarele superioare ale râurilor.”, declară dr. biolog Oliviu Grigore Pop, Fundația Conservation Carpathia.
De ce să spunem NU plantelor străine invazive?
Zonele ripariene (de luncă) cu un important rol ecologic și peisagistic, localizate de-a lungul râurilor Dâmbovița și Argeș, au suferit o reducere a suprafeței și o degradare a bogășiei de plante, precum și a
funcțiilor ecologice, datorită mai multor factori: exploatări forestiere în zone ripariene și în păduri învecinate, pășunat cu animale domestice în apropierea râurilor și reducerea umidității solului, cauzată de schimbările climatice.
„Introducerea unei specii străine poate fi realizată intenţionat de către om, fără a cunoaște impactul asupra mediului natural din acea zonă. Cel mai des întâlnit este exemplul plantelor ornamentale, cum ar fi troscotul mare japonez (Reynoutria japonica), care a „evadat” din curți și s-a răspândit, ocupând locul altor specii autohtone, valoroase pentru menținerea echilibrului natural. Coridoarele de anini, cu un rol deosebit de important în fixarea malurilor, deci în combaterea dezastrelor naturale, sunt cele mai vulnerabile la a fi invadate de speciile străine de plante. De aceea, am început activitățile de-a lungul râurilor. În sectoarele invadate, acestea conduc în timp, la eliminarea speciilor de plante native, caracteristice zonei, deci la reducerea biodiversităţii și la favorizarea dezechilibrelor.”, declară dr. biolog Oliviu Grigore Pop, Fundația Conservation Carpathia.
Unele specii străine invazive au flori și pot fi considerate frumoase, din punct de vedere ornamental, însă, din punct de vedere ecologic acestea sunt dăunătoare. Acest subiect, prea puțin atins până în prezent, va fi tot mai discutat în anii ce urmează, iar actiunile de genul celor întreprinse de Conservation Carpathia, vor fi tot mai dese la nivel național și european. Pentru a se încerca rezolvarea acestei probleme, la nivel european a fost elaborat Regulamentul 1143/2014 al Parlamentului European şi Consiliului, privitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Despre proiectul LIFE Carpathia
Această acțiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităților locale din zona munților Făgăraș.
Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și a Fundației Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org).
0 Comentarii