# Poeta Elisaveta Novac continuă să aducă la lumină legendele antichităţii româneşti. Recent a apărut lucrarea „Orfeu – cântăreţul trac” a poetei şi scriitoarei Elisaveta Novac, născută în judeţul Vâlcea, dar care îşi desfăşoară activitatea încă din anul 1971 în Argeş. Cartea descrie viaţa eroului trac Orfeu, cel mai mare poet şi cântăreţ al epocii sale, iar prin intermediul celor 13 capitole parcurgem toate etapele de la naştere şi până la moartea personajului. Lucrarea face parte din colecţia legendelor traco-dacice a scriitoarei, colecţie în cadrul căreia au mai apărut până acum cărţile „Corbii de Piatră” (2009), „Nămăieşti. Apostolul Andrei pe tărâmul lupilor” (2010), precum şi „Cavalerul Trac şi misterele lui Zamolxis” (2012). Pe marginea acestei apariţii am stat de vorbă chiar cu autoarea Elisaveta Novac.
# Cum aţi ajuns să scrieţi o întreagă colecţie despre legendele traco-dacilor?
– În spaţiul argeşean avem monumente foarte mari din antichitatea dacică şi mă refer aici la bisericile rupestre de la Nămăieşti, Corbii de Piatră şi Cetăţuia. Cărţile au rolul să trimită către public legendele antichităţii româneşti care sunt încă necunoscute. Ca şi grecii şi traco-dacii au avut o cultură foarte bogată, doar că ei, fiind un popor misteric, au ţinut închise aceste elemente de mitologie. Mai mult, am dorit să prezint prin aceste lucrări succesiunea cultelor mistice ale strămoşilor noştri care credeau într-un singur zeu. Graţie lui Zamolxis al cărui cult a curs spre creştinism, credinţa adusă de apostolul Andrei, Dacia a fost creştinată înainte de venirea romanilor.
# Sunteţi cunoscută mai mult ca poetă, de unde a pornit pasiunea pentru legende?
– Într-adevăr, mi-am început activitatea de scriitor publicând cărţi de poezie, legende scriu de când m-am pensionat. Eu am căutat mereu din 2000 încoace, atât în rândul instituţiilor cât şi în mediul privat, sponsori cu ajutorul cărora să editez revista „Satul natal”. Astfel, Liviu Iliescu de la Cornul Vânătorului mi-a sugerat să scriu o carte despre pădurea Trivale unde să povestesc istoria legendară a acestui spaţiu. Momentul decisiv a fost când mi-a arătat un pietroi din curtea complexului şi mi-a zis: „Priveşte, de bolovanul ăsta şi-a priponit Mircea cel Bătrân calul”. Apoi, mergând din sat în sat pentru a culege materiale pentru revistă am ajuns la Arefu unde sătenii m-au întrebat de ce îşi bat unii joc de voievodul nostru Vlad Ţepeş pe care-l diabolizează făcându-l Dracula şi au început să-mi furnizeze legende despre voievod. Aşa mi-am descoperit această pasiune.
Ionuţ BURCEA
Superstiţii în a doua zi de Crăciun. Ce este interzis să faci de Soborul Maicii Domnului
Pe 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, sărbătorim Soborul Maicii Domnului, cea care L-a născut cu...
0 Comentarii