Web Analytics
scris joi, 09.01.2014

„S-ar impune o cercetare mult mai atentă a zăcămintelor de la Roşia Montană”

# Senatorul de Piteşti Ionuţ Elie Zisu a cerut şi obţinut documente ale unui contract controversat # Conform unui studiu al inginerului sibian Doru Apostol, bogățiile reale ale perimetrului Roșia Montană ar fi de peste 6.000 de miliarde de dolari, și nu doar de 9,3 miliarde, așa cum reiese din datele oficiale. Subiectul zăcămintelor de la Roșia Montană și mai ales al valorii lor rămâne unul extrem de fierbinte. Iar speculațiile privind bogățiile de acolo sunt foarte variate, asta și în contextul în care autoritățile încă refuză să desecretizeze contractul inițial încheiat cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), companie în spatele căreia s-ar afla miliardarul Beny Steinmetz. Spre lauda sa, într-un context în care parlamentarii noștri se arată prea puțin interesați de acest subiect de interes național, senatorul liberal de Pitești  Ionuț-Elie Zisu a făcut în toamna anului trecut o interpelare către premierul Victor Ponta, în care solicita un tabel cu toate contractele încheiate cu RMGC, precum și detalii privind clasificarea informațiilor pentru fiecare document în parte. Iar răspunsul trimis senatorului Zisu de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) – deși departe de a fi unul complet –  conține destule date interesante comunicate în premieră.

„S-ar impune o cercetare  mult mai atentă a zăcămintelor de la Roşia Montană”

 Aflăm astfel, conform celor de la ANRM, că valoarea estimată și actualizată a producției potențiale de aur și argint de la Roșia Montană este de 9,36 miliarde dolari, iar valoarea redevenței (6%) – de 562 milioane de dolari. Conform aceluiași răspuns, RMGC a cheltuit până acum la Roșia Montană 550 de milioane de dolari.
Tot cei de la ANRM spun că RMGC a efectuat analize chimice complete pe 1.224 probe și că „s-au analizat 47 de elemente chimice. Din analiza acestora rezultă că valorificabile sunt doar aurul și argintul. Celelalte sunt sub conținutul mediu din scoarța terestră (excepție galiu), și mult sub conținutul minim de exploatare.” 
Informațiile prezentate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale vin în contradicție însă cu un studiu cu privire la bogățiile perimetrului Roșia Montană, realizat în 2013 de către inginerul sibian Doru Apostol și care ne-a parvenit la redacție. Dacă datele explozive ale acestui studiu se confirmă, avem o explicație suplimentară legată de extraordinara implicare a unor forțe străine și a unor miliardari în „afacerea Roșia Montană”.
„Însă nu doar aurul este o resursă de mare preț și nu doar aurul este căutat la Roșia Montană de către Gold Corporation. S-a pomenit, cu jumătate de gură, de către ingineri geologi care au lucrat în perimetrul minier al Apusenilor, despre prezența și a altor metale prețioase, metale rare utilizate în industria spațială, în industria armamentului, în tehnologiile IT”, spune inginerul sibian.

Valoarea aurului de la Roșia Montană, cu mult sub valoarea metalelor rare

În continuare, în fragmentul din materialul realizat de inginerul Doru Apostol, se pune în discuție valoarea altor metale prezente în sutele de milioane de tone ce se preconizează a fi exploatate, valoare mult mai mare decât a aurului de la Roșia Montană.
„În multe declarații ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecțiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roșia Montană se menționează și cantitățile de elemente conţinute de minereu. Acestea sunt susținute de inginerul geolog-șef Aurel Sântimbrean, de Călin Gabriel Tămaș, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și de multe ONG-uri.
Valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului și a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6% (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Raportul între valoarea elementelor și valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 la 1. Adică din acei 6 dolari, statul român va plăti costurile necesare mentenanței exploatării după închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectați de cianurile folosite și metalele grele rezultate etc. În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roșia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Având valoarea unei tone de minereu și știind cantitățile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel: 28.973,91 USD/tonă × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD.”
Peste 6000 de miliarde de dolari. Ceva mai mult decât PIB-ul Japoniei sau puțin sub jumătate din PIB-ul SUA. Acesta este calculul realizat de inginerul sibian Doru Apostol, pe baza datelor publice.
Sunt, să recunoaștem, niște cifre incredibile, care, dacă ar fi confirmate, fie și în procent de 1%, ar fi cu mult mai mari decât valoarea oficial estimată acum a exploatării de la Roșia Montană.

„De ce e în continuare acel contract secretizat?”

I-am solicitat și senatorului Zisu o opinie vizavi de raportul inginerului sibian, ca și în ceea ce privește răspunsul ce i-a fost trimis de ANRM: „Nu știu câtă acoperire în realitate au datele din raportul la care faceți referire, însă în mod cert s-ar impune o cercetare mult mai atentă a zăcămintelor de la Roșia Montană. Trebuie făcută de la zero o analiză reală a bogățiilor care există acolo. Nu sunt deloc mulțumit de răspunsul primit de la ANRM. Și asta pentru că acel contract de exploatare este în continuare secret. M-au dus cu vorba. Nu sunt împotriva exploatării, însă sunt clar împotriva formei actuale a contractului.”
În urmă cu mai puțin de trei luni, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, declara că „proiectul Roșia Montană este inacceptabil în forma actuală. Ar putea fi utilizate tehnologii fără cianură, la fel de eficiente economic și tehnologic, iar beneficiile pentru statul român ar putea ajunge și până la 80% din producție.

Ministrul Andrei Gerea tace mâlc și are lipsă cronică de transparență vizavi de Roșia Montană

Așa cum era normal, i-am solicitat în scris și lui Andrei Gerea, ministrul argeșean al Economiei, mai multe informații privind Roșia Montană, ca și o opinie referitoare la raportul inginerului sibian Doru Apostol. Numai că, parcă pentru a dovedi că liberalii argeșeni au grave lacune de comunicare, Andrei Gerea nu a catadicsit să răspundă, deși de la adresa noastră scrisă au trecut aproape două luni. O lipsă de transparență la fel de penibilă ca și aceea a colegei sale de partid Georgeta Armanaschi, șefa Biroului Vamal Pitești. O opacitate ce ne duce cu gândul și la alți liberali din județ pe vremuri mari și tari, acum anonimi cât cuprinde, pe numele lor Adrian Miuțescu și Mircea Cioară.
Să fie această lipsă de transparență a ministrului Gerea cauzată și de faptul că acel contract de exploatare a resurselor de la Roșia Montană contravine flagrant art. 136 din Constituția României, ce spune negru pe alb că „Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”?

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale: „Orice studii realizate de experţi externi în acest domeniu se bazează pe analize de laborator, care nu sunt întotdeauna confirmate de situaţiile reale”

Spre deosebire de Andrei Gerea, reprezentanții Agenției Naționale pentru Resurse Minerale au răspuns la solicitarea noastră, aceștia precizându-ne:
„Analizele de specialitate efectuate de instituţia noastră au indicat faptul că în cazul zăcământului Roşia Montană, componenţii utili valorificabili sunt aurul şi argintul. Este adevărat că, pe lângă componenţii utili, exploatabili şi valorificabili, analizele au indicat şi prezenţa altor elemente chimice, dar acestea nu pot fi valorificate, din cauza conţinuturilor reduse.  Astfel, ca urmare a prelevării şi analizării speciale a unui număr de 1224 probe, s-au pus în evidenţă şi alţi componenţi chimici cum sunt uraniu, stronţiu, precum şi vanadiu, zirconiu, titan, nichel, crom, cobalt în conţinuturi care se regăsesc în mod natural în scoarţa terestră fără a se concentra şi forma zăcăminte. Pentru elemente precum litiu, germaniu, seleniu, galiu şi bismut, conţinuturile sunt puţin peste fondul natural al scoarţei terestre, dar nu formează acumulări de rezerve minerale, care să poată face obiectul valorificării, în condiţiile actuale tehnologice şi economice.”

Material realizat de Denis Grigorescu

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită