Jneapănul sau jepul, ştiinţific denumit Pinus mugo, este un arbust cu tulpini culcate la bază şi ascendente spre vârf, de regulă, compact. La altitudini joase atinge înălţimi de până la 3 m, iar odată cu creşterea altitudinii, datorită condiţiilor vitrege, devine tot mai scund. Astfel, la altitudini de peste 2.200 m abia dacă mai ajunge la o înălţime de 0,4 m. Creşterea arbustului este foarte lentă, iar longevitatea de aproximativ 300-350 de ani. Unele cercetări mai recente arată că unele ramuri ale scheletului bazal al multor exemplare de jneapăn pot ajunge şi la vârsta de 1.000 de ani.
Jnepenişurile, loc de viaţă şi adăpost pentru numeroase specii de plante şi animale, ocupă suprafeţe ale versanţilor puternic înclinaţi, ale circurilor glaciare şi platourilor din etajul subalpin al Carpaţilor româneşti, de la limita superioară a molidişurilor şi până la contactul cu pajiştile alpine, la altitudini cuprinse între 1.350 – 2.000 m pe versanţii nordici şi 1.600 – 2.250 m pe cei sudici. Odată cu creşterea altitudinii, desişurile compacte de jneapăn se fragmentează, oferind tot mai mult loc unor specii de subarbuşti: bujor de munte (Rhododendron myrtifolium), merişor (Vaccinium vitis-idaea), afin (Vaccinium myrtillus) şi altele. Aceste specii se regăsesc insular şi în interiorul jnepenişurilor. Suport al unei diversităţi biologice mari, acestui habitat îi revine un rol ecologic deosebit, de protecţie a solului versanţilor împotriva eroziunii, de oprire a avalanşelor, de reţinere a precipitaţiilor, eliberând o parte a apei în vreme de secetă şi de menţinere a limitei naturale superioare a pădurii, la adăpostul căruia se pot reface speciile forestiere. De asemenea, valoarea peisagistică a acestor tufărişuri determină un grad ridicat de atractivitate turistică.
La nivel european acest tip de habitat a fost declarat ca fiind de interes comunitar prioritar, conform Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale de interes comunitar. Datorită condiţiilor pedo-climatice extreme, a suprafeţelor reduse la nivel european, a rolului său protector pentru sol şi adăpost pentru fauna montană, precum şi a ameninţărilor la care este expus (tăierile, incendiile, păşunatul foarte intensiv, mineritul de suprafaţă), acest tip de habitat este deosebit de important sub aspect conservativ.
Defrişarea jnepenişurilor ajunge uneori să aibă consecinţe dintre cele mai nefavorabile atât pentru economia pastorală cât şi pentru cea forestieră, în special pe pantele abrupte şi în aria bazinelor de alimentare a torenţilor. Printre factorii nefavorabili care afectează starea de conservare a habitatului de jnepeniş se mai numară: păşunatul pe terenul ocupat în mod natural de jneapan, apariţia unor infrastructuri turistice hoteluri, pârtii de schi, în zonele importante pentru conservarea habitatului, informarea insuficientă a proprietarilor de păşuni, ciobanilor, turiştilor şi a investitorilor despre Natura 2000 şi protecţia mediului la modul general, îndepărtarea jnepenişurilor prin ardere, schimbarea climei – încălzirea globala.
În faţa acestor presiuni devine necesară adoptarea unor măsuri de conservare a jnepenişurilor în masivele carpatice din ţara noastră. Asociaţia Munţii Făgăraş, prin elaborarea planului de management al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş urmăreşte stabilirea măsurilor concrete de conservare a acestui tip de habitat. Prin implementarea proiectului ”Managementul integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş”, se urmăreşte desfăşurarea unor activităţi specifice în teren de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a jnepenişurilor. De asemenea, specialiştii angrenaţi vor identifica presiunile şi ameninţările care pot duce la dispariţia acestui habitat şi vor stabili măsurile de conservare necesare. După elaborarea planului de management al celor două situri Natura 2000, structurii de administrare îi va revenii atribuţia de a monitoriza constant starea de conservare a acestor tufărişuri, precum şi de a aviza planuri şi proiecte, în acord cu prevederile planului de management, astfel încât desfăşurarea viitoare a activităţilor antropice să nu mai ameninţe această entitate de interes conservativ.
Pentru mai multe informaţii legate de siturile Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş puteţi vizita www.fagaras-natura2000.ro.
Asociația Munții Făgăraș
Proiectul Managementul Integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
0 Comentarii