Caleidoscop

Christian Tell a cuprins Piteştiul în planul de apărare a ţării în 1848

La 27 iunie 1848, la propunerea omului politic Christian Tell, lider al Revoluţiei de la 1848, oraşul Piteşti a fost cuprins în planul strategic de apărare a ţării pe timpul evenimentelor revoluţionare de la 1848.

Piteştiul avea la 1859 peste 7.000 de locuitori

Oraşul Piteşti avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri, din care 1.400 de case, 7.229 de locuitori, dintre care 65% erau agricultori şi liberi profesionişti, 20% – meseriaşi şi 15% – comercianţi şi fabricanţi, Şcoală Normală în limba română, două şcoli private, una în limba germană şi alta în limba elină, un pension de fete în limbile franceză şi germană, zece biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă şi un spital cu 30 de paturi.

Contractul privind proiectarea căii ferate Bucureşti- Piteşti

La 4 august 1866, Consiliul de Miniştri al României a încheiat printr-un Jurnal Special, aprobat de principele Carol I (Decretul Nr. 1.193), contractul cu Eugeniu Gavand pentru proiectarea căii ferate Bucureşti-Piteşti, termen 31 decembrie 1866.

Citește și Clădirile de patrimoniu ale Piteştiului, lăsate în paragină sau demolate

S-a născut la Piteşti pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna

La 9 mai 1886 s-a născut la Piteşti Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician, studii în Occident, profesor universitar la Bucureşti, artist emerit. A decedat la 7 februarie 1975.

A fost sărbătorită la Piteşti pentru prima dată Ziua Muncii

La 1 mai 1890 a fost sărbătorită la Piteşti pentru prima oară Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, acţiuni asemănătoare având loc sistematic fie prin serbări câmpeneşti, fie prin întruniri politice, defilări sau spectacole.

Societatea „Frăţia” editează primul număr al revistei „Păstorul”

În ianuarie 1904, Societatea „Frăţia” a Clerului Mirean din judeţul Argeş editează la Piteşti primul număr din revista „Păstorul”, la Tipografia Transilvania „Iosif Schryer” din strada I.C. Brătianu, nr. 58.

Hanul Gabroveni a intrat în proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru

Cel mai important han din Piteşti, Gabroveni, aflat pe strada Sfânta Vineri, a intrat în proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru, clădire existentă şi astăzi, folosită după naţionalizarea din 1948 pentru birouri şi spaţii comerciale de stat.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)