Caleidoscop

Cetatea Argedava ar fi fost reşedinţa lui Burebista

Pe timpul primului stat antic al geto-dacilor, condus de Burebista, în zona Piteştiului, după unele supoziţii, ar fi existat cetatea Argedava, considerată reşedinţa oficială a regelui.

Pelerinii germani Sparnau și Von Tennstadt au menționat Piteștiul în însemnările lor

1385. În anul 1385, pelerinii germani Peter Sparnau şi Ulrich von Tennstadt au menţionat în însemnările lor despre Ţara Românească faptul că au trecut şi prin oraşul nou, localizat a fi Piteşti. În anul 1396, cruciatul bavarez, Johannes Schiltberger, participant la bătălia cu turcii de la Nicopole, în drumul său de la Curtea de Argeş la Târgovişte a trecut şi prin Piteşti.

Trupe poloneze au staţionat la Piteşti

1601. În perioada 1600-1601, în acţiunea iniţiată de Înalta Poartă, pentru detronarea lui Mihai Viteazul, la Piteşti au staţionat trupe poloneze, favorabile noului domn al Ţării Româneşti, Simion Movilă. În anul 1601, domnul Simion Movilă îi mulţumea regelui Poloniei Sigismund III pentru ajutorul primit la ocuparea tronului.

Domnitorul Şuţu i-a protejat pe negustori de jaful taxelor vamale

1791. Pe 6 octombrie 1791, domnitorul Mihail Şuţu porunceşte ispravnicilor de Argeş să dea satisfacţie negustorilor piteşteni şi să ia act de plângerea lor împotriva zapciilor şi căpitanilor care umflau taxele vamale la bâlciuri. Domnitorul i-a atenţionat pe ispravnici că va considera jaf orice altă taxă peste vama obişnuită care va fi cerută negustorilor

Piteştiul, oraş cu străzi strâmbe şi murdare

1800. În perioada 1800-1820, doctorul Constantin Caracaş a elaborat o monografie referitoare la starea sanitară a Ţării Româneşti, în care, despre Piteşti, scria: „Numără la vreo 3.000 de clădiri, opt biserici şi 12.000 de locuitori. Are un aer nesănătos, fiindcă este neregulat, cu străzi strâmbe şi murdare”.

Tăbăcăria de pe strada Râurilor

1824. În anul 1824, a fost înfiinţat, pe strada Râurilor, un atelier de tăbăcărie, cunoscut, peste ani, prin numele patronului Alexandru Uivary. În acelaşi an, pe 3 mai, danezul Clausewitz, consilier al ţării sale la Istanbul, a publicat în însemnările făcute în timpul călătoriei sale în Ţara Românească, că la Piteşti, şeful Poştei, Steriopol vorbea bine germana şi italiana.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)