27 octombrie 1938 – la Târgu-Jiu – a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuși în cinstea ostaşilor români

În data de 27 octombrie 1938, la Târgu-Jiu, a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuși în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu, cuprinzând capodoperele artei moderne: “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului” și “Coloana fără sfârşit”.

„Coloana fără sfârşit”, celebră sculptură a lui Constantin Brâncuşi,  are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Denumirea ei originală a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresată marelui sculptor în 1935, când Liga națională a femeilor din județul Gorj, prezidată de Aretia G.Tăttărăscu, i-a solicitat să înalțe la Târgu Jiu o “Coloană” în memoria eroilor căzuți în Primul Razboi Mondial.

 Brancuși a acceptat propunerea și spre sfârșitul anului s-a întors de la Paris, ocazie cu care a deschis prima sa expoziție personală în țara natală.

Un an mai târziu i-a prezentat Aretiei Tătărăscu planurile pentru monumentul cerut. În 1937, aflat la Tirgu Jiu, a început să lucreze la definitivarea “Coloanei fără sfârșit” și a mers în carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu și Rușchița ca să aleagă piatra pentru “Poarta Sărutului”.

Poarta sărutului
Ansamblul de la Târgu Jiu

După ce materialul a fost ales, în septembrie s-a apucat de finalizarea ansamblului, iar în noiembrie arhitectul peisagist Frederic Rebhuhn a reamenajat grădina publică a orașului, pentru amplasarea monumentelor.

Astfel, a fost trasată aleea care leagă “Masa Tăcerii” de “Poarta Sărutului”, în prelungirea “Căii eroilor” și a fostului “Târg al fânului”, unde a fost ridicată “Coloana fără sfârsit”.

Doctorul Traian Stoicoiu (decedat în 1999) , spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind coleg cu Brâncuși în clasele primare. El spunea că adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși sunt de fapt:

„Masa Apostolilor Neamului”, ” Monumentul  Intregirii Neamului” și „Coloana Sacrificiului Infinit”.

Masa apostolilor are 12 scaune, semnificând apostolii și o masă, semnificând peu-l Isus care i-a adus împreună, Monumentul  Întregirii neamului (Poarta Reîntregirii) are două coloane segmentate fiecare în patru părți egale, adica cele 8 regiuni unite in partea de sus cu o grinda transversală, Regatul României care le-a unit la 1918.

 Coloana Sacrificiului infinit dat de eroii români pentru reîntregirea neamului.

Numărul modulelor din care este alcătuită coloana reprezintă anul când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.

A  avut ca model un monument funerar gorjean și are 16 module și jumătate semnificând vara lui 1916, când Regatul României a intrat în Marele Război pentru reîntregirea neamului.

Ceremonia de inaugurare a ansamblului sculptural din Targu Jiu a avut loc în prezența lui Brâncuși, slujba solemnă fiind oficiată de 16 preoți.

 Brâncuși a fost un sculptor simbolist, iar comuniștilor nu le-au plăcut numele date de Brâncuși operelor lui, după cum afirmă doctorul Traian Stoicoiu.